Un bucovinean aduce „hrana regilor” pe mesele românilor printr-o afacere cu sparanghel în Bucovina
Sparanghelul, o legumă aristocratică cu potențial pe piața românească
Sparanghelul este considerat o legumă premium în multe țări europene, datorită conținutului ridicat de vitamine, fibre și antioxidanți. Deși în România consumul său este încă modest, interesul pentru această cultură a crescut în ultimii ani. O familie din Bucovina, care a lucrat timp de 16 ani în ferme specializate din Germania, a decis să investească într-o plantație proprie de sparanghel în țară, dezvoltând o afacere unică în regiune.
Originea și specificul culturii de sparanghel
Sparanghelul a fost denumit „hrana regilor” datorită popularității sale în curțile nobiliare europene, în special la curtea regelui Ludovic al XIV-lea din Franța, care a ordonat construirea de sere speciale la Versailles pentru a putea consuma sparanghel pe tot parcursul anului. Metodele de cultivare au fost perfecționate de grădinarul regal Jean-Baptiste de La Quintinie și planta rămâne asociată cu gastronomia sofisticată.
Deosebirea acestei culturi constă în faptul că fermierii trebuie să aștepte 2-3 ani până la prima recoltă, iar sezonul efectiv de recoltare este scurt, doar 6-8 săptămâni anual. Recoltarea se face manual, fir cu fir, în primele ore ale dimineții pentru a obține cea mai bună calitate.
O afacere în expansiune: de la 4 rânduri la 3,5 hectare
Familia condusă de Ionuț Câmpanu, originară din Vadul Moldovei, a început în urmă cu patru ani cu o cultură redusă, de 4 rânduri a câte 200 de metri. După aceea s-a extins la un hectar, iar astăzi suprafața cultivată a ajuns la 3,5 hectare.
„Am început cu 4 rânduri de 200 de metri. După aceea am pus un hectar. Acum am ajuns la 3 hectare și jumătate de culturi de sparanghel. (…) Până anul ăsta, recoltam de pe un hectar. Momentan, recoltăm de pe două hectare. Restul, mai lăsăm un an. De la anul, o să începem să recoltăm de pe 3 hectare jumătate,” explică proprietarul plantației.
Costuri ridicate și o recoltă întârziată
Investiția inițială este semnificativă, doar materialul săditor pentru un hectar costând în jur de 15.000 de euro, la care se adaugă întreținerea și forța de muncă. Afacerea încă nu a recuperat aceste cheltuieli, deși proprietarul speră ca în următorii 2-3 ani să acopere investiția.
Sparanghelul este sensibil la temperaturi, iar în 2026 recolta a întârziat din cauza iernii severe și a primăverii reci. „Nu a fost o recoltă mai bogată, ci la fel ca anul trecut, doar că a fost mult mai întârziată față de anul trecut. Totul din cauza frigului. De acum o să culegem în fiecare zi până pe la jumătatea lunii iunie,” spune Ionuț Câmpanu.
Comercializarea sparanghelului pe piețele locale
Familia comercializează sparanghelul în piețele din Suceava, precum și în băcănii și magazine mici din județele Suceava și Neamț. Deși costurile au crescut, prețul s-a menținut la 20 lei pentru o legătură de 500 grame.
„Vindeam în piață, avem băcănii, unde ducem tot în zona Sucevei. Mai ducem în Neamț, la Român. Distribuim aproape zilnic în Fălticeni,” declară proprietarul.
Planuri de întoarcere și dezvoltare
Pe lângă aspectul economic, plantația reprezintă pentru familia Câmpanu un proiect de viață și o posibilă cale de întoarcere definitivă în România. Aceștia speră ca, în cel mult doi ani, să se dedice complet afacerii în Bucovina.
„Am început cu puțin, am avut cereri de ajuns. Acum vom vedea anul ăsta, de pe două hectare, ce se întâmplă. Dacă totul funcționează cum vrem noi, nu știu, într-un an – doi vrem să ne întoarcem acasă,” conchide producătorul.
Astfel, inițiativa românilor din Bucovina ilustrează modul în care experiența acumulată în străinătate poate contribui la dezvoltarea unor afaceri agricole inovatoare în regiuni tradiționale.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.gandul.ro”
