Curtea Constituţională a României discută sesizările privind noua Lege a integrităţii
Contextul sesizărilor la CCR
Curtea Constituţională a României (CCR) se reuneşte miercuri pentru a analiza sesizările de neconstituţionalitate privind noua Lege a integrităţii. Aceasta a fost atacată printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la USR şi PNL, dar şi printr-o acţiune separată înaintată de preşedintele Nicuşor Dan.
Controversele majore
Două aspecte sensibile sunt în centrul disputelor:
-
Retroactivitatea sancţiunilor – cunoscută drept Amendamentul „Fritz”. Legea prevede că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea ori conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii susţin că această prevedere încalcă Articolul 15 din Constituţie, deoarece legea ar trebui să se aplice doar pentru fapte viitoare și nu să genereze sancţiuni noi pentru situaţii juridice încheiate anterior.
-
Declaraţiile de avere şi interese ale partenerilor de viaţă – Amendamentul „Grădinaru”. Noua lege extinde obligaţia de depunere a declaraţiilor și către persoanele cu „relaţii asemănătoare celor dintre soţi” cu demnitarii. Sesizarea reclamă faptul că legea nu definește clar aceste relații, ceea ce impune persoanelor vizate să se „autocalifice” pentru a evita sancţiunile. În plus, există nemulţumiri privind publicarea nominală a averilor unor persoane private, considerate o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată.
Legătura cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR)
Legea integrităţii este un jalon esenţial în cadrul PNRR şi trebuie promulgată până la 31 august pentru a nu periclita accesarea fondurilor europene, în valoare de 771 milioane de euro.
Exigenţe şi riscuri pe plan internaţional
Decizia CCR intervine în contextul unei tendinţe de limitare a transparenţei referitoare la familia demnitarilor, după o hotărâre din mai 2025. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi experţii anticorupţie avertizează că reducerea transparenţei poate contraveni angajamentelor internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană.
Disputa în jurul noii legi are implicaţii importante atât în plan intern, cât şi în relaţiile externe privind statul de drept şi integritatea funcţionarilor publici.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
