CSM atrage atenția asupra proiectului de salarizare a magistraților, aflat încă în circuit public
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis o poziție oficială în legătură cu proiectul de salarizare a magistraților, care, deși a fost suspendat printr-o hotărâre a Curții de Apel București, continuă să fie discutat și să influențeze inițiative legislative. Consiliul ridică mai multe obiecții privind poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.
Probleme privind coeficienții salariali
Discrepanțe în ierarhizarea funcțiilor publice
Un punct central al criticilor vizează coeficienții salariali propuși pentru anumite funcții. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ar urma să aibă un coeficient de 6,15, sub nivelul consilierului prezidențial (6,50), liderilor grupurilor parlamentare și vicepreședinților Camerelor Parlamentului (6,50), precum și secretarilor și chestorilor Camerelor sau miniștrilor (6,45–6,50). CSM subliniază că „o asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești”.
Salarii ale magistraților sub cele ale unor oficiali locali
Consiliul semnalează faptul că un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar avea un coeficient de 5,50, inferior celui al primarului general al Capitalei (6,50) și celui al președintelui de consiliu județean sau al primarilor de municipii reședință de județ ori sectoare (6,00). De asemenea, un judecător de judecătorie cu vechime între 15 și 20 de ani ar primi un coeficient de 4,22, față de 4,35 oferit primarului unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
De asemenea, CSM atrage atenția că magistrații nu beneficiază de sporuri sau alte facilități la fel ca alte categorii din sectorul public, indicând un spor de 40% prevăzut în proiect pentru anumite categorii de funcționari, dar nu și pentru judecători sau procurori.
Poziția instituțională a puterii judecătorești
Consiliul consideră că diferențele propuse în grila salarială reflectă „o opțiune de poziționare instituțională”, care plasează autoritatea judecătorească pe un plan inferior față de alte funcții din puterea executivă, legislativă sau administrația publică locală. Această abordare este considerată problematică din punct de vedere constituțional, întrucât Constituția prevede separația și echilibrul puterilor în stat și garantează independența justiției.
Salarizarea ca garanție a statutului magistraților
CSM afirmă că „salarizarea adecvată a judecătorilor și procurorilor nu constituie un privilegiu profesional, ci una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției”. În ultimele luni, statutul magistraților a fost supus „unor intervenții legislative succesive și unei ample retorici publice ostile magistraturii”, iar actualul proiect de salarizare ar putea drept o nouă etapă în diminuarea garanțiilor constituționale.
Consiliul anunță că va folosi „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului între puterile statului. Totodată, solicită ca orice reglementare viitoare privind salarizarea personalului public să respecte poziția constituțională a puterii judecătorești.
Declarația CSM este semnată de Secția pentru judecători și de membrii aleși, reprezentanți ai societății civile.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
