Alina Mungiu-Pippidi despre Lucian Pahonțu și influența serviciilor secrete asupra puterii politice
Trecutul lui Lucian Pahonțu în structurile comuniste
Într-un dialog cu HotNews, profesoara de ştiinţe politice Alina Mungiu-Pippidi a abordat cazul generalului Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), evidențiind legăturile acestuia cu fosta Securitate. Jurnaliştii Recorder şi Snoop au documentat faptul că Pahonțu a fost ofiţer în Trupele de Securitate între 1987 și 1990, participând la reprimarea revoluțiilor din decembrie 1989 și la evenimentele din iunie 1990. Deși CNSAS a verificat dosarele sale timp de 18 ani, nu a ajuns la o concluzie clară privind colaborarea sa cu Securitatea.
Influența continuă a lui Pahonțu în politica românească
Mandatul prelungit și relația cu puterea politică
Numit director al SPP în 2005, în mandatul președintelui Traian Băsescu, Lucian Pahonțu a rămas în funcție și în timpul administrațiilor Klaus Iohannis și Nicușor Dan. În noiembrie 2024, acesta a fost trecut în rezervă militară, însă a păstrat conducerea SPP.
Pentru Alina Mungiu-Pippidi, longevitatea lui Pahonțu este un indicator al influenței sale: „Prelungirile succesive ale mandatului lui Pahonțu la conducerea SPP arată că omul are control asupra celor care fac numirile. E atât de arogant încât a declarat chiar el că sponsorizează oameni politici, cazul Funeriu.”
Vulnerabilitatea președinților în fața serviciilor
Politologa susține că președinții Iohannis și Nicușor Dan au fost vulnerabili față de structurile de forță din cauza lipsei de experiență și a echipelor insuficient pregătite. Criticile sale se îndreaptă și către comisia condusă de consilierul prezidențial Valentin Naumescu, caracterizată ca fiind „un amestec de grade inferioare din toate armele” și incapabilă să întocmească un plan eficient împotriva influenței serviciilor.
Posibilitatea unor schimbări și limitările acestora
Chiar dacă Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă, Mungiu-Pippidi avertizează asupra influenței persistente a acestuia: „Da, Pahonțu ar trebui să iasă la pensie, oficial a și ieșit, dar ce facem cu dosarele lui despre toți oamenii politici? Cine crede că nu rămâne stăpânul lor și după pensionare se înșală.” Ea mai menționează riscul ca locul său să fie luat de „rivalii de aceeași teapă”, subliniind că „numai securiștii sunt în excedent.”
În privința capacității actualei administrații de a reduce influența serviciilor secrete, profesoara rămâne sceptică: „Cum să scapi de captura serviciilor e o provocare uriașă, iar din păcate lumea nu mai crede că Nicușor Dan are voința sau interesul să se apuce de așa ceva.”
Acest caz aduce în prim-plan discuția despre impactul trecutului comunist în structurile de securitate asupra modului în care acestea continuă să influențeze politica și instituțiile statului român în prezent.
