Interesul americanilor pentru Europa de sud-est crește în contextul energiei și geopoliticii regionale
Context și evoluția interesului american în Europa de sud-est
Aura Săbăduș, analist al piețelor europene de energie la Independent Commodity Intelligence Services (ICIS), evidențiază o creștere a atenției Statelor Unite asupra zonei de sud-est a Europei în domeniul energetic. De la începutul administrației Trump, interesul americanilor s-a concentrat pe țările din Europa Centrală și de Est, direcție ajustată ulterior spre sud-estul european. Această schimbare pare legată de proiectele de diversificare și infrastructură energetică, cu precădere în sectorul gazelor naturale.
Personajele-cheie și implicările în regiune
Legături politice și comerciale
Au fost identificate persoane precum investitorul american Gentry Beach, apropiat al lui Donald Trump Jr., care a manifestat interes pentru infrastructura energetică din Bulgaria. Relațiile sale cu firma GSP, controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, au fost menționate în contextul posibilităților de reparare a conductei Nord Stream. Săbăduș afirmă: „Nu am știut niciodată dacă există o legătură între domnul Gentry Beach și doamna Kimberly Guilfoyle sau dacă, practic, aceste interese au continuat și au avut legături unele cu celelalte. Însă ceea ce știm este că Gentry Beach și Kimberly Guilfoyle sunt apropiați ai lui Donald Trump Jr.”
Interese asupra Coridorului Vertical
Proiectul Coridorului Vertical, considerat inițial o soluție de diversificare energetică față de gazul rusesc, a fost promovat intens de Transgaz și directorul său general, Ion Sterian. În urma conferinței de la Atena din noiembrie, operatorii regionali au încercat alinierea condițiilor comerciale, însă au existat și îngrijorări privind respectarea principiilor pieței europene.
Aspecte comerciale și politice ale tranzacțiilor cu gaze
Riscuri privind originea gazelor importate
Companii precum Atlantic S.E.E., în care activează grupul grec Aktor și compania de stat greacă DEPA, continuă să aibă contracte cu Rusia, importând gaze rusești pe termen lung. Astfel, există riscul ca gaze prezentate ca americane să fie în realitate de origine rusească. Săbăduș observă că prețurile gazelor din Grecia și Bulgaria sunt cu 15-16 euro mai mici decât prețul de referință TTF din Olanda, întrebându-se: „Ce producător din lume, mai ales unul care aduce gazele de la o distanță atât de mare, poate să vândă cu un discount atât de mare pe piață?”
Intrarea gazelor prin Turcia și controversele asociate
La punctul de intrare de la Malkoçlar, gaze continuă să pătrundă în Bulgaria, chiar dacă, oficial, gazele rusești au fost interzise în Uniunea Europeană de la 17 iunie 2026. Nu există claritate asupra originii acestor gaze, însă prețurile reduse de pe piața bulgară indică faptul că acestea „probabil continuă să intre”. Săbăduș menționează că „nu știm ce fel de gaze sunt cele care intră din Turcia în Bulgaria” și ridică semne de întrebare privind verificările efectuate de autoritățile bulgare.
Vânzarea activelor Lukoil
În plan politic și comercial, se discută despre interesul unor investitori americani apropiați de zona MAGA pentru preluarea activelor Lukoil din România și Bulgaria. Spre deosebire de inițialul grup Carlyle, „acum se pare că ar interveni acest magnat care ar fi interesat să cumpere activele Lukoil”, conform declarațiilor analizate.
Rolul României și perspectiva regională
Surplusul de gaze din Marea Neagră și exporturile regionale
Începerea exploatărilor gazelor din Marea Neagră prin Neptun Deep este așteptată să mărească producția României de gaze naturale. Săbăduș descrie aceste resurse ca fiind „foarte pure, cu costuri mici”, însă ridică întrebări privind cererea internă, considerând că unele estimări ale Transgaz privind consumul sunt exagerate.
Excedentul de gaze ar putea fi exportat către state vecine, cum ar fi Ungaria, Moldova și Ucraina, aceste relații energetice fiind considerate esențiale în contextul securității regionale. Memorandumul între președințiile României și Ucrainei privind depozitarea gazelor a generat critici, în special din partea opoziției politice, însă analiza evidențiază avantajele stocării regionale, în ciuda contextului războiului din Ucraina.
Necesitatea unei piețe reglementate și depolitizate
Analista subliniază necesitatea ca toate proiectele energetice să respecte principiile pieței Uniunii Europene și să fie depolitizate. „Trebuie să existe o depolitizare totală a gazelor și a energiei, în general”, iar cadrul legislativ să permită funcționarea corectă a pieței.
Acest peisaj complex al intereselor energetice din sud-estul Europei evidențiază atât legături comerciale, cât și influențe politice transatlantice, cu impact asupra securității și politicilor regionale. România și țările vecine se află în centrul unor negocieri și proiecte cu multiple fațete care implică nu doar energie, ci și stabilitate geopolitică.
