Costurile tot mai mari ale datoriei publice pun presiune asupra bugetului României
România se confruntă cu o creștere semnificativă a costurilor pentru finanțarea datoriei publice, care ating anual între 60 și 70 de miliarde de lei. Presiunile asupra bugetului vor continua până în 2027, potrivit declarațiilor făcute de senatorul UDMR Tanczos Barna, într-un interviu acordat Digi24, în cadrul emisiunii „În fața ta”.
Situația datoriei publice în România
Contextul costurilor de finanțare
Fost ministru al Finanțelor, Tanczos Barna a explicat că simpla mărime a datoriei publice nu este un indicator suficient pentru evaluarea situației fiscale a țării. „Volumul datoriei este o cifră pe care este greu să o compari la nivelul unor state membre, pentru că economia este cea care produce sau nu produce suficient ca să plătești costul acestei datorii”, a precizat senatorul.
În schimb, problema esențială o reprezintă costul finanțării datoriei, care continuă să crească. „Trebuie să ne reîmprumutăm ca să rostogolim în față datoria pe care o avem”, a adăugat acesta.
România la limită, dar fără dobânzi de tip „junk”
Referitor la nivelul dobânzilor, senatorul a negat faptul că România ar contracta împrumuturi la dobânzi de risc ridicat (junk). Totuși, el a subliniat că „suntem la limită”, iar țara trebuie să gestioneze cu atenție situația pentru a rămâne sub control, conform agențiilor de rating.
Investițiile și structura datoriei
Împrumuturile pentru investiții versus deficit
Tanczos Barna a făcut distincția între împrumuturile utilizate pentru investiții și cele pentru finanțarea cheltuielilor curente. „Datoria în sine, dacă este pentru investiții, dacă este pentru repornirea economiei, dacă este pentru programe de relansare economică, nu este o catastrofă în sine”, a precizat senatorul. El a atras însă atenția asupra dobânzilor mari și a utilizării fondurilor pentru acoperirea deficitului.
Necesitatea schimbării structurii cheltuielilor
Senatorul a avertizat că România trebuie să își schimbe structura bugetară, astfel încât împrumuturile să nu susțină în principal funcționarea curentă a statului.
Soluții pentru stabilizarea finanțelor publice
Reducerea datoriei și eficientizarea cheltuielilor
Pentru a ieși din cercul creșterii datoriei, Tanczos Barna a indicat două măsuri principale: oprirea trendului de creștere a datoriei publice și eficientizarea cheltuielilor administrației publice. „Putem ieși în momentul în care nu mai crește datoria publică, deci în momentul în care începem să reducem cheltuielile și să menținem investițiile la același nivel cel puțin”, a afirmat parlamentarul.
Eficientizarea serviciilor publice
O altă direcție vizează optimizarea costurilor în administrația centrală și locală, în domenii precum sănătatea și învățământul. Senatorul a spus că este necesar ca serviciile să „ne coste mai puțin același serviciu” fără a mări volumul sau complexitatea acestora.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care România încearcă să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze finanțele publice, într-un moment în care o parte tot mai mare a bugetului este alocată pentru plata dobânzilor la datorie.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
