Statul român urmărește recuperarea a peste 88 de milioane de dolari în dosarul Rompetrol, într-un litigiu ce implică moștenitorii omului de afaceri Dinu Patriciu
88 de milioane de dolari de recuperat de statul român
Ministerul Finanțelor din România a inițiat în anul 2021 un demers pentru executarea în civil a sumei de aproximativ 88 de milioane de dolari, o creanță denumită „creanța Libia” legată de dosarul companiei Rompetrol SA. Această sumă reprezintă bani pe care statul român trebuia să îi încaseze în anii 2000, dar care nu au fost virați în conturile statului, fiind folosiți ulterior prin firme off-shore, potrivit actelor de la dosar.
Deși procesul penal împotriva lui Dinu Patriciu s-a încheiat în 2014 prin încetarea urmăririi penale din cauza decesului acestuia, instanța a decis totuși recuperarea unui prejudiciu de 58 de milioane de dolari. O parte din creanță, respectiv circa 30 de milioane de dolari, s-au pierdut după dispariția arhivei unei companii din Spania.
În 2021, Tribunalul București a obligat moștenitoarele fostului magnat să plătească întreaga sumă stabilită în hotărârea penală, iar în 2025 Curtea de Apel București a redus daunele la 16,1 milioane de dolari, urmând ca Înalta Curte de Casație și Justiție să pronunțe o decizie definitivă.
Originea „creanței Libia” și implicațiile contractului EPSA
Creanța are la bază un pact semnat în 1980 între liderii de atunci, Nicolae Ceaușescu și Muammar al-Gaddafi, prin care România, prin compania de stat Rompetrol, a participat la explorarea și exploatarea zăcămintelor petroliere din Libia, conform Acordului EPSA (Exploration and Production Sharing Agreement). Contractul prevedea o durată de 25 de ani și obliga Rompetrol să vireze către bugetul de stat compensațiile din exploatare.
În anii ’90, din lipsă de fonduri, drepturile României din proiect au fost cesionate firmei spaniole Repsol Exploracion, cu o sumă agreată de 45 de milioane de dolari. În urma tranzacțiilor și cesiunilor ulterioare, statul român a rămas cu obligația de a recupera compensările adiționale, sumă care nu a fost integral virată.
Rolul lui Dinu Patriciu în dosar și răspunderea moștenitorilor
În urma anchetelor și proceselor, s-a constatat că Dinu Patriciu, care a condus Rompetrol SA, a tranzacționat creanțele statului cu firmele controlate de el la valori mai mici, evaziune prin care s-au eludat plățile către buget. În 2014, la câteva luni după decesul său, Curtea de Apel a dispus încetarea procesului penal, însă responsabilitatea civilă a fost transmisă moștenitorilor săi.
Ministerul Finanțelor a deschis în 2021 un proces civil împotriva fiicelor și fostelor soții ale lui Patriciu, invocând transmiterea răspunderii civile. Testamentul lui Patriciu, încheiat în 2013, menționează împărțirea majorității averii către fiicele sale, o parte către fosta sa soție și o cotă mai mică către partenera sa recentă.
Decizii judiciare și situația actuală
În decembrie 2021, instanța de fond a obligat moștenitoarele să plătească 58,5 milioane de dolari plus dobânzi, iar în iunie 2025, Curtea de Apel a redus suma la 16,1 milioane de dolari, constatând inclusiv că o parte din prejudiciu fusese deja achitată. Fiicele și fostele soții au contestat această hotărâre la Înalta Curte, care a înregistrat dosarul în ianuarie 2026, fără a fixa încă primul termen de judecată.
Prezentul dosar continuă să evolueze, urmând a se definitiva în instanțele superioare, cu implicarea directă a moștenitorilor și a Ministerului Finanțelor în recuperarea creanței privind „creanța Libia”.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.libertatea.ro”
