Premierul Ilie Bolojan propune reținerea medicilor rezidenți specializați în România, generând controverse în rândul acestora
Contextul propunerii premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan a avansat recent o propunere conform căreia absolvenții facultăților de medicină de stat ar trebui să lucreze o perioadă determinată în țară după specializare, măsură menită să păstreze resursa umană calificată în sistemul public de sănătate. Inițiativa a stârnit reacții puternice din partea medicilor rezidenți și a altor părți implicate în domeniul sănătății.
Dragoș Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia și consilier onorific pe teme de sănătate al premierului, comentează situația afirmând că „Ilie Bolojan a călcat pe un alt mușuroi de furnici, de data asta plin cu medici rezidenți”, subliniind complexitatea subiectului.
O problemă extinsă și în mediul privat
Potrivit sursei, reținerea angajaților calificați reprezintă o problemă manifestă nu doar în sănătate, ci și în alte sectoare economice. În mediul privat, antreprenorii investesc în formarea profesională a angajaților noi, care însă pot pleca rapid la concurență oferindu-se salarii mai mari sau condiții superioare, înmulțind astfel dificultățile de retenție.
Un exemplu oferit este următorul: „Ești antreprenor, ai o fabrică, cauți personal calificat și specializat. Și pentru că ești un bun român și vrei să reții în țară tinerii absolvenți de facultate, îi angajezi […] îi dezvolți profesional pe banii tăi […] după care angajatul își dă demisia și afli că a fost furat de un angajator din același sector economic”.
Această situație reflectă dificultățile întâlnite în multe industrii din România, precum sănătatea, industria prelucrătoare sau agricultura, toate afectate de criza de resurse umane calificate.
Limitările contractuale și soluțiile discutate
În ceea ce privește contractele care să asigure reținerea angajaților, legislația românească limitează sever opțiunile angajatorilor. Conform sursei, orice clauză de restituire a cheltuielilor, reținere pe o perioadă determinată sau clauze de „non-compete” pot fi „rapid anulate în instanță pe baza Directivei 2004/38/CE” privind dreptul la liberă circulație.
Mai mult, în mediul privat unii angajatori refuză să recupereze costurile formării angajaților din cauza crizei acute de personal calificat.
Propunerea unei soluții alternative – obligarea companiilor care nu investesc în calificarea angajaților să contribuie la un fond de calificare – a fost discutată cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), însă s-a confruntat cu opoziție puternică.
Concluzii
Propunerea premierului Ilie Bolojan scoate în evidență o problemă mai largă ce afectează atât sectorul public, cât și mediul privat din România. Deficiențele în retenția personalului specializat, legate de legislația existentă și economia concurențială, constituie o realitate cu impact asupra mai multor domenii. Dezbaterile continuă cu privire la găsirea unor soluții aplicabile în sistemul legislativ și economic actual.
