Atacurile recente cu drone în Marea Neagră intensifică tensiunile în zona de interes NATO
Șase nave comerciale au fost atacate în decurs de zece zile în apele teritoriale și spațiul aerian al României și Bulgariei. Incidentele sunt atribuite, conform analiștilor și oficialilor, dronelor rusești, marcând o escaladare a conflictului în apropierea granițelor NATO.
Cronologia atacurilor
Prima agresiune a fost semnalată pe 6 octombrie, când nava turcească „Alfa Watan” a fost lovită în zona economică exclusivă a Bulgariei, în timp ce se îndrepta spre portul Sulina din România.
Ulterior, echipajul feribotului bulgar „Dioscuria” a raportat o explozie la 70 de mile de orașul Byala, dar la fața locului a fost descoperită doar o barcă de salvare răsturnată, iar cei 10 membri ai echipajului sunt dați dispăruți.
Pe 12 octombrie, nava „HS Dignity” a fost atacată în largul coastelor Bulgariei, soldându-se cu 11 victime în rândul echipajului. În zilele ce au urmat, două nave-cisternă – Wine Trader și Yara J – au fost incendiate în apele teritoriale românești, iar șapte marinari au fost dați dispăruți.
Alte ambarcațiuni vizate au fost „Able” și „Chelsea-3”, ambele atacate în zona economică exclusivă a Bulgariei.
Tactica „double tap” și impactul asupra comerțului
Analiștii notează o creștere semnificativă a numărului atacurilor, cu o prezență majoritară a forțelor rusești, responsabile pentru circa 80% dintre incidente începând din iulie. Utilizarea tacticii „double tap”, care presupune atacuri succesive cu drone aeriene și de suprafață, agravează pierderile umane.
Potrivit lui Tomas Alexa, analist senior la compania Ambrey, „asistăm la o escaladare atât în ceea ce privește numărul atacurilor, cât și aria de acoperire geografică”. Consecințele includ creșterea tarifelor de asigurare și reducerea numărului de nave care fac escală în Ucraina.
Reacții și consecințe politice
Extinderea conflictului în proximitatea coastelor NATO a generat discuții privind invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO pentru consultări oficiale. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a purtat consultări cu liderii din România și Bulgaria pentru adaptarea poziției de descurajare și apărare.
În același timp, la nivel european, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a afirmat că „navele comerciale și echipajele nevinovate sunt ținta atacurilor”. De asemenea, oficialii bulgari solicită sprijinul UE, NATO, Turciei și României pentru consolidarea securității regionale.
Securitatea României și sprijinul internațional
Președintele Nicușor Dan a anunțat că Franța s-a oferit să asigure echipamente pentru consolidarea securității la Marea Neagră, menționând discuții cu mai mulți lideri aliați în contextul riscurilor crescute din regiune.
Contextul economic și umanitar
Atacurile afectează transporturile comerciale vitale, în special exporturile de cereale și petrol. Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a descris Marea Neagră ca „o arteră alimentară globală”, subliniind necesitatea intensificării investițiilor în descurajare și apărare.
Între timp, experți și operatori maritime avertizează asupra riscului ca Marea Neagră să devină o „zonă moartă”, cu repercusiuni importante asupra comerțului și securității regionale.
Situația continuă să evolueze, iar statele implicate intensifică cooperarea pentru monitorizarea și gestionarea riscurilor generate de aceste atacuri.
