AUR conduce în intenția de vot, PNL devansează PSD pentru prima dată în șase ani, arată sondajul INSCOP
Premiera ultimilor ani: PNL înaintează în clasament
Conform sondajului realizat de INSCOP în perioada 11-14 mai 2026, AUR rămâne partidul cu cea mai mare intenție de vot la alegerile parlamentare, cu un scor stabil între 38% și 41%. Sondajul, efectuat pe un eșantion de 1.100 persoane prin metoda CATI, indică totodată o schimbare semnificativă în privința pozițiilor următoare în top: PNL a devansat PSD, situându-se pe locul doi în preferințele electoratului, cu un scor de 20-22%, în creștere cu cinci procente față de luna precedentă. În contrast, PSD a scăzut la 13-17%, ajungând pe locul trei, cu o scădere de trei procente față de aprilie 2026.
Directorul INSCOP, Remus Stefureac, a remarcat că „moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat”.
Intenția de vot detaliată
Sondajul mai arată că USR înregistrează o scădere, ajungând la 10%, iar UDMR se menține între 3% și 5%. Estimarea participării la vot indică că 67,4% dintre respondenți au declarat că vor merge sigur să voteze.
Raportat la cei care și-au exprimat o opțiune de vot, indiferent de mobilizarea declaratã, rezultatele sunt:
- AUR – 38.2%
- PNL – 20.3%
- PSD – 17.5%
- USR – 10%
- UDMR – 5%
Pe segmentul cetățenilor care au declarat că vor merge sigur la vot (57.9% din eșantion), scorurile sunt:
- AUR – 41.4%
- PNL – 21.9%
- PSD – 13.3%
- USR – 10.8%
Partidele mai mici, precum SOS România, SENS, și POT, au procente sub 3% în intenția de vot.
Evoluția pe termen lung
Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, AUR, PSD și UDMR au menținut scoruri asemănătoare. PNL a înregistrat o creștere de aproximativ patru procente, iar USR a scăzut ușor. Datele relevă o dinamică politică semnificativă după moțiunea de cenzură PSD-AUR.
Aceste rezultate reflectă tendințele actuale în preferințele alegătorilor români înainte de alegerile parlamentare și evidențiază o schimbare notabilă în configurația partidelor din peisajul politic național.
