România negociază cu Comisia Europeană păstrarea capacităților termo pe cărbune pentru asigurarea securității energetice
Provocările decarbonizării rapide
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat necesitatea evaluării centralelor pe cărbune din perspectiva securității energetice, nu prin repornirea oricăror capacități vechi. El a evidențiat că România și-a asumat un calendar de decarbonizare mult mai rapid decât alte state europene. Astfel, țara noastră și-a propus să mențină producția pe bază de cărbune până în 2025, spre deosebire de Polonia și Germania, care au termene stabilite până în 2040, respectiv 2050.
În ultimii ani, investițiile s-au concentrat în special pe dezvoltarea energiei regenerabile, în timp ce capacitatea pentru stocarea energiei a rămas insuficientă.
Termen limită pentru înțelegerea cu Comisia Europeană
Ivan a atras atenția asupra termenului de 31 august, până la care România trebuie să ajungă la o înțelegere cu Comisia Europeană privind păstrarea temporară a unor capacități termo pe cărbune. Este vorba despre o putere instalată de aproximativ 330 MW, considerată insuficientă pentru necesarul sistemului, dar relevantă în situații-limită.
„Mai avem 20 de zile până în 31 august, când va trebui un agreement făcut între România și Comisia Europeană prin care să păstrăm o perioadă limitată de timp în anumite condiții în care să funcționeze aceste două capacități”, a declarat fostul ministru.
Propunerea pentru rezervă tehnică
În negocierile derulate în mandatul său, Bogdan Ivan a propus ca cele două grupuri termo să fie păstrate ca rezervă tehnică, și nu eliminate definitiv. Aceasta ar permite repornirea rapidă în decurs de 48 de ore, în cazul unei crize ce afectează echilibrul energetic național.
Fostul ministru a admis însă că această măsură reprezintă o soluție temporară, neacoperind necesitatea dezvoltării infrastructurii.
Importurile de energie și impactul prețurilor
O altă motivare pentru menținerea capacităților pe cărbune o reprezintă creșterea importurilor, în special în intervalul orar 18-22, când producția fotovoltaică scade. Prețurile pot ajunge între 1500 și 3000 de lei per megawatt, ceea ce afectează semnificativ costurile energetice.
Ivan a afirmat că menținerea capacităților de rezervă este importantă pentru a evita dezechilibrele din sistem în perioadele critice și a sugerat continuarea negocierilor cu Comisia Europeană până la dezvoltarea unor surse noi de producție și sisteme eficiente de stocare.
Astfel, la mijlocul acestui an, România se află în negocieri esențiale pentru menținerea unor capacități termo pe cărbune în regim de rezervă tehnică, urmând să asigure un echilibru între obiectivele de decarbonizare și securitatea aprovizionării cu energie.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
