Legea privind continuarea hidrocentralelor începute în ariile protejate va intra săptămâna viitoare în vigoare
Senatorul PSD Daniel Zamfir a anunțat că legea pe care a inițiat-o în 2022 și care facilitează continuarea proiectelor hidroenergetice aflate în zone protejate va intra în vigoare săptămâna viitoare, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a respins obiecțiile aduse actului normativ.
CCR a respins sesizarea președintelui Nicușor Dan
Pe 24 iunie, CCR a decis, cu majoritate de voturi, să respingă drept neîntemeiată contestația de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan. Curtea a stabilit că prevederile legii, inclusiv modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru proiectele hidroenergetice începute până la 29 iunie 2007, sunt constituționale.
Legea a fost adoptată definitiv de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, și a fost transmisă președintelui pentru promulgare pe 25 octombrie. Președintele a sesizat CCR pe 12 noiembrie.
Acest act normativ permite modificarea limitelor ariilor protejate pentru zonele cu proiecte hidroenergetice aprobate anterior și neterminate, precum și excepții de la evaluarea impactului de mediu pentru anumite lucrări de mentenanță și modernizare legate de securitatea națională.
Obiecțiile președintelui și poziția CCR
În sesizarea adresată CCR, Nicușor Dan a susținut că legea ar putea permite reducerea limitelor ariilor protejate fără respectarea garanțiilor impuse de legislația europeană, inclusiv Directiva Habitate și Directiva Păsări. Administrația Prezidențială a subliniat că reluarea unor proiecte vechi nu poate elimina obligația evaluării impactului asupra mediului.
Totuși, CCR a respins aceste argumente și a confirmat constituționalitatea legii în ansamblul ei.
Reacții și efecte asupra mediului
Legea a generat un conflict cu organizațiile de mediu, precum Bankwatch România, Comunitatea Declic, EcoLegal și Eco-Civica, care au avertizat asupra riscurilor ce ar putea afecta 27 de parcuri naționale și naturale. Un caz emblematic este cel al hidrocentralei Răstolița, începută în 1989, pentru care în 2026 Înalta Curte a suspendat o hotărâre ce permitea defrișarea unei suprafețe importante din pădure.
Parlamentarul Daniel Zamfir și susținătorii proiectelor susțin necesitatea dezvoltării capacităților hidroenergetice pentru creșterea producției de energie în România și argumentează că este necesar să fie finalizate investițiile începute înainte de declararea zonelor ca arii protejate.
Pașii legali de urmat
Legea nu va intra în vigoare imediat, ci după promulgarea de către președinte, care are un termen de maximum 10 zile după primirea deciziei CCR. Ulterior, actul va fi publicat în Monitorul Oficial, unde va intra în vigoare la trei zile de la publicare, dacă nu este stabilită o altă dată.
Astfel, după confirmarea constituționalității legii, următorii pași legal procedurali vor permite aplicarea modificărilor referitoare la proiectele hidroenergetice din ariile protejate.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
