Sondaj ARP: Partidele populiste aproape de jumătate din voturile românilor, AUR domină în trei județe
Rezultatele generale ale Barometrului Poll/Int
Cel mai recent sondaj realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), dat publicității în aprilie 2026, arată o realitate electorală în schimbare. Partidele de orientare populistă controlează aproape jumătate din intențiile de vot ale românilor. Astfel, primul loc este ocupat de AUR, cu un scor de 35,8%, de peste două ori mai mare decât al următorului partid, PSD, care înregistrează 17,2%. Alte formațiuni populiste, precum SOS România (6%) și POT (3,3%), contribuie la un „bloc populist” cu 45,1% din opțiunile de vot.
Încrederea în liderii politici
Sondajul relevă o criză a liderilor cu anvergură națională. Cel mai încrezător lider este George Simion, cu 31,3% încredere, urmat de Nicușor Dan (24,2%) și Ilie Bolojan (21,8%). Agenția subliniază că „avem doar «lideri de bulă», fără anvergură sau tracțiune națională, care să ofere încredere pentru o direcţie.”
Intenția de vot pe județe
O premieră a acestui sondaj este estimarea intenției de vot pe județe. AUR înregistrează cele mai puternice scoruri în județele Călărași (42,6%), Ialomița (41,2%) și Hunedoara (41,1%). La polul opus se află județele cu populație maghiară semnificativă, cum ar fi Harghita (16,4%) și Covasna (20,3%). De asemenea, partidul are un bazin electoral consistent în județele din zona Dunării și Moldova, de exemplu Brăila (39,6%), Gorj (38,9%) sau Vaslui (38,2%).
Temele și participarea la vot
Cea mai importantă problemă indicată de respondenți este corupția, considerată „tema principală pentru schimbarea sistemului”. Participarea estimată la vot este de 48%, iar interesul față de alegeri, raportat la listele electorale, este moderat.
Desfășurarea sondajului
Sondajul a analizat răspunsurile a 1.187 de adulți, reprezentativi pentru populația României, și a fost realizat între 1 și 10 aprilie 2026, prin interviuri online (CAWI). Marja de eroare este 2,8%. Datele au fost calibrate prin metoda ponderării pe variabile demografice oficiale ale INS și AEP.
Aceste date oferă o radiografie a preferințelor politice la momentul actual, evidenţiind o consolidare a segmentului populist pe scena politică românească.
