Debitul Dunării la Baziaș atinge niveluri aproape istorice, iar efectele sunt resimțite în multiple sectoare
Debitul Dunării scade dramatic în august 2026
La Baziaș, punctul unde Dunărea intră în România, debitul fluviului a scăzut semnificativ în prima parte a lunii august 2026. Astfel, pe 3 august, debitul a fost de 1.500 metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 3.900 metri cubi pe secundă pentru luna august. Pentru 4 august, se prognozează o nouă scădere, până la aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă, valoare apropiată de minimul istoric de 1.400 metri cubi pe secundă înregistrat în 1985.
Această reducere accentuată a nivelului Dunării a avut deja consecințe directe: producția de energie a fost afectată, iar pe 28 iulie, Nuclearelectrica a oprit preventiv Unitatea 1 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă din cauza nivelului redus al fluviului și pentru a menține condițiile de securitate nucleară.
Documentele oficiale au anticipat această situație
România a avut la dispoziție numeroase studii și strategii ce prevesteau astfel de scenarii. Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024–2030, adoptată în august 2024, include prevederi și măsuri pentru gestionarea resurselor de apă, care trebuiau implementate până în 2030.
Documentul avertiza asupra unei scăderi a debitelor râurilor în lunile calde ale anului, inclusiv în august, și asupra faptului că secetele vor deveni mai frecvente și mai intense, afectând atât agricultură, cât și alimentarea cu apă și producția de energie. În ciuda acestor avertismente, în august 2026, debitul Dunării aproape a atins minimul istoric, iar restricțiile la irigații și oprirea reactorului de la Cernavodă au fost deja realizări practice.
Avertismentele privind impactul secetelor datează încă din 2021
Un raport al Administrației Naționale „Apele Române”, realizat în 2021 în colaborare cu Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, semnala deja secetele intense și de durată preconizate în contextul schimbărilor climatice. Printre recomandări se numărau reutilizarea apelor uzate epurate, adaptarea utilizării terenurilor și reducerea presiunii asupra rezervelor subterane.
Mesajele privind efectele schimbărilor climatice asupra resurselor de apă au fost repetate și în 2022 și 2023, subliniind creșterea frecvenței și intensității secetelor, precum și deteriorarea calității apei.
Seceta, considerată risc major la nivel național
În februarie 2024, o lună înainte de aprobarea strategiei climatice, Guvernul a inclus seceta printre cele zece riscuri majore naționale, alături de incendiile de pădure, în Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre pentru 2024–2035.
În paralel, datele furnizate de Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița în 2025 arătau o tendință continuă de scădere a debitelor medii anuale în mai multe zone, evidențiind deficitul acumulat de apă în anii anteriori.
Măsuri planificate pentru perioada 2024–2030
Strategia aprobată în 2024 prevedea o serie de măsuri concrete, printre care adaptarea infrastructurii de stocare și distribuție a apei, reducerea pierderilor în rețele, refacerea zonelor umede, protejarea rezervelor subterane și analizarea posibilității instalării de unități de desalinizare pe litoral.
Instituțiile implicate urmau să monitorizeze și să raporteze periodic aplicarea acestor măsuri către Ministerul Mediului, pentru a urmări implementarea acestora începând din 2025.
Situația actuală arată provocările resimțite în multiple sectoare, pe fondul secetei istorice și al temperaturilor ridicate, subliniind importanța gestionării eficiente a resurselor de apă în contextul schimbărilor climatice.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
