General-maior Adrian Ciolponea, reprezentant NATO pentru transformare, vorbește despre provocările apărării antidrone în România
Rolul Generalului Ciolponea în NATO
General-maior Adrian Ciolponea activează la Bruxelles din august 2023 ca reprezentant în Europa al Comandamentului Aliat pentru Transformare (SACT REPEUR), unul dintre comandamentele strategice ale NATO. Acest comandament are misiunea de a moderniza și adapta alianța pentru a răspunde noilor amenințări tehnologice. Teza sa de doctorat se concentrează pe integrarea dronelor în structurile armate ale viitorului.
Responsabilitatea apărării antidrone pe timp de pace
Generalul Ciolponea precizează că apărarea împotriva incursiunilor cu drone în timp de pace este o responsabilitate strict națională, guvernată de Articolul 3 al NATO, nu de Articolul 5, care presupune o reacție colectivă în caz de agresiune.
„Este treaba noastră să ne apărăm! Și ca membri NATO avem această obligație, și față de cetățeni.”
Pentru a preveni astfel de incidente, este necesară implementarea unor reguli de angajare clare care să permită executarea focului asupra dronelor ostile, precum și definirea unor zone restricționate sau chiar a unor „killzone” care să interzică accesul neautorizat, mai ales în porturi sau infrastructuri critice.
Provocările tehnice și măsuri antidrone
Dronele navale sunt greu de detectat datorită profilului scăzut și a materialelor din care sunt fabricate. Pentru detecție se folosesc sisteme electronoptice, radare sensibile și rețele de senzori acustici, cum a implementat Ucraina cu peste 14.500 de senzori acustici pentru triangulația poziției dronelor.
Radarul trebuie să combine frecvențe joase și înalte pentru rezoluție și acoperire. Totodată, suprafața apei poate afecta vizibilitatea optic, făcând dronele invizibile în anumite momente ale zilei.
Importanța inteligenței artificiale și neutralizării
Procesul eficient de detecție implică mai multe etape: detectare, clasificare, urmărire (tracking) și neutralizare, accentul fiind pus pe reducerea timpului de reacție prin utilizarea inteligenței artificiale.
Neutralizarea poate fi realizată prin mijloace cinetice (armament, muniție) sau non-kinetice (bruiaj, spoofing – inducerea în eroare a sistemelor de navigație GPS ale dronei). Pe timp de pace, aceste acțiuni implică reglementări și autorizații stricte, iar interceptarea poate genera riscuri de pagube colaterale.
Situația României și lecțiile din Ucraina
Generalul Ciolponea subliniază că România trebuie să asigure o zonă de detecție de 10-20 km în largul litoralului, integrând o rețea de senzori și mijloace de detectare proactivă. Ucraina reprezintă cea mai avansată țară în apărarea antidrone, fiind nevoită să dezvolte aceste capacități de mai mulți ani.
„Fie pace, fie război, aceste elemente de securitate și de intervenție trebuie să existe.”
În contextul incidentelor recente din Portul Constanța și Galați, generalul accentuează necesitatea informării transparente a populației privind limitele apărării antidrone.
Articolul prezintă o perspectivă detaliată și obiectivă asupra complexității apărarea antidrone în România, evidențiind responsabilitatea națională și dificultățile tehnice ale acestui domeniu aflat în rapidă dezvoltare.
