În Argentina, politicile de austeritate au început cu mult înaintea României și au efecte sociale serioase, chiar dacă au determinat o scădere rapidă a inflației. Pentru experți, întrebarea este cum reușește Javier Milei să aplice politici economice atât de dure și să-și mențină rezultate bune în sondaje, spune, într-un interviu pentru publicul HotNews, Facundo Cruz, profesor de științe politice la universitatea din Buenos Aires.
La ceva mai mult de un an și jumătate de la învestire, Guvernul Javier Milei se mândrește, după ani de haos financiar, cu o inflație redusă, un surplus bugetar și chiar o creștere economică – efectele reducerilor masive de cheltuieli impuse de președintele argentinian.
El își făcuse de altfel campanie apărând ocazional cu o drujbă în mână, simbolul reducerilor masive de costuri promise.
În același timp, o parte a populației se plânge că nu are bani pentru nevoile de bază. Medicii, pacienții, profesorii și studenții acuză reducerile bugetare care au lovit sănătatea și educația, iar vârstnicii protestează în fiecare săptămână pentru a cere indexarea pensiilor la nivelul inflației.
Studiile observă și ele inegalitatea tot mai evidentă în mandatul lui Milei. Cu toate acestea, protestele sociale mari din 2024 au început să își piardă suflul și nu par să reprezinte o amenințare pentru guvern, cel puțin deocamdată.
Președintele se bucură în continuare de un scor neașteptat de bun în sondajele de opinie, iar la alegerile parțiale din octombrie își va crește cel mai probabil numărul de parlamentari din Congres, unde nu deține totuși o majoritate.
„Este cel mai minoritar președinte din istoria democrației recente și continuă să se descurce bine în sondaje și supraviețuiește politic”, a observat, într-o discuție cu HotNews, Facundo Cruz, profesor de științe politice la universitatea din Buenos Aires.
La preluarea funcției, obiectivul principal al planului lui Milei a fost acela de a aduce inflația sub control. Pe fondul unei lungi și dureroase recesiuni, prețurile din Argentina erau ajustate aproape zilnic, iar economiștii avertizau că țara este în pragul hiperinflației.
În acest scop, guvernul a redus masiv cheltuielile bugetare, a dat afară 50.000 de angajați din sectorul public, a comasat sau a închis agenții publice, a oprit lucrări publice, a blocat indexarea pensiilor și a salariilor la nivelul inflației și a eliminat subvențiile pentru energie și transporturi, printre altele.
După primul an și jumătate de mandat, rezultatele obținute reprezintă principalul său atu și sunt salutate de susținători ai lui Milei, economiști sau politicieni, din restul lumii și chiar din România, unde măsurile sunt privite cu atenție.
Inflația lunară a scăzut de la 12,8% în noiembrie 2023, înainte de instalarea lui Milei, la 1,5% în luna mai a anului trecut.
În cea mai mare parte a anului 2024, ajustarea fiscală și monetară și dereglementarea economică au generat o recesiune profundă. Dar scenariul din 2025 este diferit. Datele oficiale au arătat că produsul intern brut (PIB) al țării a înregistrat trei trimestre consecutive de creștere, chiar dacă lentă.
Cifrele ascund însă o realitate mai complicată.
O minoritate privilegiată retrăiește boom-ul călătoriilor și al cumpărăturilor din anii 1990, datorită unui peso puternic și unui dolar ieftin. Cafenelele și restaurantele din centrul capitalei Buenos Aires sunt pline și nu transmit vreun semnal de criză.
Însă clasa de mijloc și oamenii nevoiași își reduc din ce în ce mai mult cheltuielile pentru a-și acoperi nevoile de bază, a observat El Pais într-o analiză publicată recent.
Un raport al firmei de consultanță Moiguer, citat de cotidianul spaniol, ilustrează această diviziune. Documentul arată că, după luni de recesiune, redresarea economică, „nu ajunge la toată lumea și adâncește inegalitățile actuale”. Potrivit raportului, 50% dintre oameni au venituri insuficiente pentru a-și acoperi cheltuielile, iar 30% trebuie să amâne sau să anuleze cheltuieli pentru a plăti serviciile.
Datele recente au scos la iveală și o altă îngrijorare. Șomajul în sectorul formal a crescut la 7,9% în primul trimestru – cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. În luna iunie, îngrijorările legate de piața muncii au depășit inflația ca principală preocupare.
Facundo Cruz a explicat că modelul economic actual al guvernului Milei a concentrat resursele în sectoarele clasei superioare, în vreme ce a păstrat unele programe sociale pentru clasele inferioare.
„Acest lucru nu înseamnă că sectoarele inferioare trăiesc mai bine cu acest guvern. Dar, cel puțin ceea ce face guvernul, este să controleze străzile Să nu aibă probleme de securitate pe străzi”, a spus el.
Cu asta, guvernul a încercat încearcă să compenseze prețul serviciilor publice, care au fost majorate – în special costul electricității, al gazului, al telefoniei mobile, internetului, transportului.
Toate aceste costuri au crescut substanțial de la începutul mandatului lui Milei, iar mulți argentinieni se plâng că banii din salarii nu le mai ajung pur și simplu până la finalul lunii.
„În prezent, sectorul social cel mai afectat de probleme economice este clasa de mijloc, în special clasa de mijloc inferioară”, a spus Cruz.
Pensionarii se numără printre cei care plătesc pentru reformele lui Milei, guvernul refuzând ferm să indexeze pensiile cu rata inflației.
Vârstnicii au organizat proteste săptămânale, miercurea, în fața Congresului, ocazional susținuți de alți manifestanți, în vreme ce autoritățile au început să răspundă tot mai dur, cu intervenții în forță și arestări.
În martie 2025, la o astfel de demonstrație, 120 de persoane au fost arestate, iar poliția a intervenit cu gaze lacrimogene pentru a dispersa demonstranții. Au fost rănite mai multe persoane, inclusiv un jurnalist și oameni în vârstă, iar ministra Securității Naționale, Patricia Bullrich, a avertizat că persoanele arestate riscă pedepse de până la 20 de ani de închisoare, în conformitate cu „noua lege antimafia”.
Mai mulți suporteri de fotbal au participat la protest, în sprijinul pensionarilor. „Nu pot trăi din banii pe care-i primesc”, a explicat un fan Boca Juniors, citat de presa argentiniană.
Este văzută sacrificarea pensionarilor în scopul stabilizării economiei?
„Ei bine, este o problemă morală, da, dar dincolo de faptul că este o problemă morală, ea nu are efectul practic de a schimba situația. Nu există actori politici sau sociali care să-l poată face pe președinte să se răzgândească în această privință”, a explicat Facundo Cruz.
Guvernul a spus că poate crește pensiile, dar că partidele de opoziție din Congres trebuie să spună de unde vor veni banii. Unii lideri politici din opoziție au sugerat că banii pentru pensionari ar putea veni parțial din finanțarea serviciilor de informații, dar acest lucru nu s-a întâmplat, a explicat Cruz.
În august 2024, Congresul a adoptat totuși o indexare a pensiilor, dar aceasta a fost blocată prin veto de Milei. Luna aceasta, pe 10 iulie, Congresul a votat din nou pentru indexarea pensiilor, o mișcare mai hotărâtă de opoziție la Milei, care a declanșat furia președintelui. Milei a promis că își va folosi din nou dreptul de veto și că, dacă asta va eșua, va ataca decizia în instanță. Totul pentru a bloca mărirea pensiilor.
„Politica de surplus bugetar este permanentă”, a spus el.
Sănătatea a avut și ea de suferit. Milei a redus bugetul sănătății cu 48% în termeni reali, potrivit calculelor Associated Press, și a demis peste 2.000 de angajați ai Ministerului Sănătății.
Guvernul a desființat Institutul Național pentru Cancer, suspendând programele de depistare precoce a cancerului de sân și de col uterin.
De asemenea, a înghețat fondurile federale pentru campaniile de imunizare, îngreunând accesul la vaccinuri, în contextul în care Argentina se confruntă cu o epidemie de rujeolă pentru prima dată în ultimele decenii.
Oficialii au desființat Direcția Națională pentru HIV, Hepatită și Tuberculoză, ceea ce a dus la întârzieri în testare și tratament. Au tăiat fondurile pentru contracepția de urgență și au oprit distribuirea pilulelor pentru avort.
În plus, Guvernul a redus acoperirea medicală pentru pensionari și a eliminat controlul prețurilor la medicamentele eliberate pe bază de rețetă și la planurile private de sănătate, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor cu 250% și, respectiv, 118%, potrivit datelor oficiale.
Sursa https://www.hotnews.ro
