Ministrul interimar Alexandru Pîslaru semnalează consens politic pentru proiectele de lege legate de PNRR, evidențiind rolul președintelui Nicușor Dan
Consens între partidele parlamentare și Executiv
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru Pîslaru, a precizat că, în prezent, există o aliniere mai clară între pozițiile politice referitoare la proiectele de lege ce vizează derularea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Pîslaru a declarat: „În sfârșit, avem o aliniere în interesul României și al românilor între prim-ministru, poziția Guvernului și poziția președintelui pe acest subiect.”
Pîslaru despre președintele Nicușor Dan: „ultimul bastion”
În ceea ce privește promulgarea legii, ministrul consideră că președintele Nicușor Dan reprezintă „ultimul bastion” pentru a preveni adoptarea actului normativ. „Speranța noastră în acest moment este ca președintele țării să acționeze ca ultim bastion și, înțelegând importanța și responsabilitatea pe care o avem, această lege să nu treacă”, a subliniat Pîslaru.
Riscurile pentru România în cazul promulgării legii
Ministrul a avertizat că aprobarea legii ar putea determina Comisia Europeană să declanșeze o procedură de reversibilitate privind reformele asumate prin PNRR. „Comisia Europeană ar trimite României o notificare privind riscul de reversibilitate și i-ar cere să prezinte măsurile prin care revine la angajamentele asumate anterior,” a explicat Pîslaru.
Această situație ar afecta nu doar eventualele penalități financiare, ci și cererile de plată aferente PNRR. Astfel, cererea de plată nr. 5, care include 75 de jaloane și ținte legate de 21 de reforme și 54 de investiții, era pregătită pentru depunere, însă ar fi blocată până la remedierea situației către Comisia Europeană. De asemenea, cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, ce trebuie depusă până la 30 septembrie, ar fi, de asemenea, influențată.
Pașii necesari după notificarea Comisiei Europene
Pîslaru a explicat că, după primirea notificării, România va fi obligată să demonstreze modul în care corectează deficiențele identificate, urmând ca Bruxelles-ul să analizeze răspunsul autorităților. „Până când nu răspunde și nu dă un răspuns satisfăcător, procedura rămâne deschisă,” a adăugat ministrul referindu-se la procedura de reversibilitate.
Cererea de plată nr. 5 ar fi putut aduce un aport financiar de aproximativ două miliarde de euro, suma estimată după evaluarea Comisiei Europene.
Informațiile prezentate reflectă pozițiile oficiale transmise de ministrul Alexandru Pîslaru despre stadiul și contextul legilor aferente PNRR și implicațiile acestora pentru România.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.mediafax.ro”
