Extrema-dreaptă germană a preluat președinția parlamentului din Saxonia-Anhalt, o premieră după 1945
Landul german Saxonia-Anhalt a desemnat marți un reprezentant al extremei-drepte în funcția de președinte al parlamentului regional, marcând o premieră politică de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest rezultat survine la o lună după victoria formațiunii populiste Alternativa pentru Germania (AfD) împotriva conservatorilor conduși de cancelarul Friedrich Merz.
Alegerea lui Tobias Rausch în fruntea Landtagului
În primul tur de vot, 48 din 82 de deputați au susținut candidatura lui Tobias Rausch, propus de AfD, în timp ce 29 au votat împotrivă, iar cinci s-au abținut. Numărul voturilor a depășit așteptările inițiale, întrucât AfD dispunea de sprijinul clar al celor 39 de propri deputați și al celor cinci aleși ai formațiunii radicale de stânga BSW, considerată prorusă.
Au apărut însă suspiciuni privind eventuale „dezertări” în rândul celor 15 deputați ai CDU, partidul cancelarului Merz, care a înregistrat scăderi semnificative în sondaje în favoarea AfD. Alegerea lui Rausch oferă indicii asupra direcției viitoare a politicii regionale, urmând ca în decembrie să fie numit și președintele guvernului Landtagului, pentru care figura de frunte a extremei-drepte, Ulrich Siegmund, își propune să asigure majoritatea absolută.
Reacții politice și proteste
La ședința inaugurală a Landtagului de la Magdeburg, sute de manifestanți au protestat împotriva colaborării cu AfD, solicitând respectarea principiilor democratice. Rausch a declarat că „ușa sa va fi deschisă” pentru o conduită transparentă și dialog. Totodată, lideri ai opoziției, precum Andreas Schmidt (social-democrați) și Susan Sziborra-Seidlitz (Verzi), au criticat alegerea acestuia.
Cooperări politice și perspective
Pentru a forma un guvern regional, AfD trebuie să coopteze cel puțin trei deputați din alte partide, însă până în prezent nicio formațiune nu și-a exprimat sprijinul oficial față de Siegmund. BSW a deschis ușa colaborărilor punctuale, dar a exclus votul de investitură.
În ciuda principiului „zidului de protecție” adoptat de majoritatea clasei politice germane, afirmațiile unor membri ai CDU au fost contestate după vot, iar co-președinta AfD, Alice Weidel, a afirmat că „politica de barieră a CDU distruge mai ales chiar CDU” și a sperat într-o revenire la „rațiune”. La nivel național, AfD a atins un nivel record în sondaje, depășind pragul de 30%, cu 13 puncte procentuale în fața conservatorilor.
Această situație reflectă o transformare semnificativă a peisajului politic din Germania, cu posibile implicații importante în dinamica puterii la nivel regional și național.
