Traian Băsescu critică utilizarea termenului „guvern tranzitoriu” și evidențiază responsabilitățile PSD și PNL în criza politică
Critici privind denumirile guvernamentale
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat joi seară, la B1 TV, că termenul de „guvern tranzitoriu” nu se regăsește în Constituția României și că folosirea unor astfel de denumiri reprezintă „batjocorirea Constituției”. El a afirmat:
„Ce este ăla guvern tranzitoriu? Nu mi-e cunoscută din Constituţie noţiunea de guvern tranzitoriu. Deci poate încearcă să vorbească şi pe limba Constituţiei statului român. Avem guvern, guvern demis şi cam atât în materie de denumire de guvern. Nu-i înţeleg pe oamenii ăştia, inventează tot felul de cuvinte: unii, guvern tranzitoriu, alţii guvern de armistiţiu, alţii guvern de nu ştiu ce… Pur şi simplu batjocoresc Constituţia. De fapt, nu le mai pasă de când au anulat alegerile cu sprijinul preşedintelui Iohannis.”
Situația numirii unui nou guvern
În continuare, Traian Băsescu a precizat că este dificil de estimat când va fi format un nou guvern, întrucât fiecare formațiune politică impune anumite „linii roşii” ce trebuie respectate. El a atribuit responsabilitatea impasului în special partidelor PSD și PNL:
„Greu de estimat când va fi un guvern, pentru că fiecare are aşa-numitele linii roşii pe care nu le-a ridicat. Eu rămân agăţat, totuşi, în acea ofertă pe care au făcut-o cele două partide tradiţional aliate, PSD şi PNL, de fapt, cele două partide responsabile de situaţia în care se află ţara. Aceste partide au făcut câte o ofertă: PSD-ul a făcut o ofertă de nominalizare pentru Grindeanu, iar PNL-ul a făcut o ofertă pentru Siegfried Mureşan. Preşedintele, dacă voia, avea un motiv absolut întemeiat să desemneze un premier.”
Reacții și context politic
Liderul Nicuşor Dan a susținut însă că niciuna dintre propunerile prezentate de PSD și PNL nu a strâns o majoritate parlamentară, respectiv 233 de voturi, necesare pentru învestirea guvernului. În paralel, au fost propuse și alte variante de guvern, dar fără consens politic.
Situația reflectă un impas în ceea ce privește formarea unei majorități guvernamentale stabile în România.
Acest context politic rămâne deschis, iar evoluțiile ulterioare vor depinde de deciziile liderilor partidelor parlamentare.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
