Riscul de blackout din cauza secării Dunării, explicat de un inginer hidrotehnic
Debitul Dunării atinge un minim istoric
Conform Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), debitul fluviului Dunărea a atins o valoare record de 1.400 metri cubi pe secundă, minim fără precedent în ultimii zeci de ani. Seceta hidrologică prelungită afectează atât capacitatea de răcire a Centralei Nucleare de la Cernavodă, cât și producția de energie hidro. Pentru funcționarea în siguranță a centralei, autoritățile au intervenit prin efectuarea unor lucrări tehnice temporare, precum explozia unui prag de stâncă și scufundarea unor barje încărcate cu piatră în albie.
Impactul asupra sistemului energetic național
Explicațiile specialistului
Cornel Ilinca, inginer hidrotehnic și lector la Facultatea de Hidrotehnică din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, explică că riscul unui colaps total al sistemului electroenergetic, adică un blackout, nu este momentan iminent. El precizează:
„Riscul de colaps al sistemului electroenergetic național, pe fondul secetei hidrologice, este legat de două componente vitale ale mixului energetic, și anume CNE Cernavodă și amenajările hidroenergetice. În prezent, în baza unor soluții inginerești temporare aplicate în regim de urgență, chiar și la debite extrem de reduse (sub 1400 m³/s), CNE Cernavodă își poate menține o unitate în funcțiune.”
Ilinca subliniază rolul centralelor hidro cu acumulare, care pot asigura puterea de vârf a sistemului energetic, și capacitatea operatorului Transelectrica de a gestiona stabilitatea rețelei prin deconectări controlate ale consumului. Totodată, el avertizează:
„Nu se va ajunge la un colaps energetic, adică blackout, deoarece Transelectrica poate apela la deconectări manuale sau automate de sarcini… riscul real nu este o pană generală de curent, ci o criză energetică prelungită, caracterizată prin prețuri ridicate pe piața de energie, măsuri de restricționare a consumului și impact negativ asupra economiei naționale.”
Prognoza hidrologică
Referitor la evoluția debitului Dunării, el citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA):
„Prognoza INHGA pentru luna august nu este liniștitoare, și este de așteptat ca luna august să fie o lună cu regim hidrologic de ape mici, pe râurile interioare… Va fi aceeași situație și pentru Porțile de Fier I, Porțile de Fier II și CNE Cernavodă.”
Restricții în alimentarea cu apă
Seceta afectează și alimentarea cu apă potabilă în 80 de localități din 12 județe, conform monitorizării ANAR. Cele mai afectate județe sunt Neamț, Bihor, Bacău, Galați, Vaslui și Maramureș. Restricții sunt impuse și în 61 de localități din județele Botoșani, Gorj și Iași, unde aprovizionarea se face din surse individuale, precum puțuri și fântâni.
Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a ANAR, declară:
„Din monitorizarea pe care am realizat-o și care conține informații până la sfârșitul lunii iulie, avem 80 de localități din 12 județe care au în acest moment restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat… la nivel național 61 de localități din trei județe.”
Efectele asupra producției industriale și economiei
Criza hidrologică a determinat scăderea producției de energie hidro cu 38% în primul trimestru al lui 2025, afectând financiar compania Hidroelectrica. În paralel, cei doi mari producători auto, Dacia și Ford, au fost nevoiți să oprească temporar liniile de asamblare pentru a reduce consumul energetic.
Guvernul a instituit stare de alertă energetică la nivel național și a solicitat reducerea voluntară a consumului în special în orele de vârf, între 19:00 și 23:00.
În concluzie, debitul scăzut al Dunării generează o presiune majoră asupra sistemului energetic și aprovizionării cu apă, cu impact direct asupra producției industriale și condițiilor economice, în contextul în care seceta hidrologică se va menține cel puțin pe parcursul lunii august, conform specialiștilor și instituțiilor implicate.
