Europa se confruntă cu o intensificare a operațiunilor de sabotaj atribuite Rusiei, pe fondul incidentelor cu drone și confruntărilor în apropierea teritoriului NATO
Operațiuni de sabotaj și incidente recente cu drone în Europa
Conflictul „din umbră” atribuit Moscovei capătă o nouă dimensiune pe măsură ce incidentele cu drone, tentativele de sabotaj și confruntările militare aproape de granițele NATO devin tot mai frecvente. Germania a atribuit Rusiei atacul cu drone de la aeroportul Leipzig/Halle, unde o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită lângă un avion cargo ucrainean. Autoritățile germane susțin că statul rus a furnizat „know-how” și echipamente pentru această operațiune.
La jumătatea lunii septembrie, avioane NATO au doborât o dronă cu dispozitiv exploziv în spațiul aerian al Lituaniei, iar în Marea Baltică, o fregată rusă a tras două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez aflat în operațiuni de patrulare, întâlnire calificată drept „inacceptabilă” de Danemarca. Moscova susține că elicopterul ar fi avut un comportament „provocator”.
Retorica occidentală și răspunsurile europene
Termenul de „război hibrid” este considerat insuficient pentru a descrie amploarea acțiunilor atribuite Rusiei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că amenințările „sunt din ce în ce mai puțin hibride” și cuprind „atacuri cibernetice, sabotaje, incendii provocate și incursiuni cu drone”. Ea a subliniat necesitatea unei strategii europene clare și a unui mecanism de răspuns pentru incidentele ce nu constituie agresiune armată, dar amenință securitatea membrilor UE.
NATO a reiterat că activitățile atribuite Rusiei includ „sabotarea infrastructurii critice, acte de violență, provocări la frontieră, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare”. Secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a descris Rusia drept tot mai „nechibzuită” și a menționat că aceste incidente „pun la încercare determinarea Alianței”.
Dificultăți în stabilirea unui răspuns ferm
În contextul amenințărilor care rămân sub pragul unui atac militar convențional, statele europene se confruntă cu provocarea de a decide când un incident justifică o ripostă fermă și ce formă trebuie să aibă aceasta. Până acum, răspunsurile au inclus sancțiuni, expulzări diplomatice, consolidarea protecției infrastructurii critice și sprijin pentru Ucraina.
Consiliul UE a actualizat recent regimul de sancțiuni împotriva activităților hibride rusești, cu peste 80 de persoane și 20 de entități vizate.
Perspective și evoluții posibile
Evaluările serviciilor de informații europene indică o posibilă intensificare a activităților de război hibrid rusești în perioada următoare, incluzând atacuri cibernetice și sabotaje. Analize precum cea a Carnegie Endowment avertizează că incursiunile cu drone pot servi pentru testarea capacității de reacție a NATO și a rezilienței societăților europene.
Mark Rutte a asigurat că NATO poate decide când și cum să răspundă, inclusiv prin acțiuni nepublice sau asimetrice. Întrebarea rămâne însă cum va fi descurajată Moscova fără a escalada tensiunile într-un conflict direct.
În lumina acestor evoluții, granița dintre „războiul hibrid” și confruntarea deschisă devine tot mai greu de definit.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.digi24.ro”
