Radu Paraschivescu despre Nesimțire, Limbajul Politic și Dezinformare: O Radiografie după Douăzeci de Ani
Nesimțirea între cele două volume
După două decenii de la publicarea primului său volum, Radu Paraschivescu revine cu un nou „Ghid al nesimțitului” care aduce în prim-plan personaje publice și politicieni cu nume și prenume. Autorul afirmă că „nesimțirea nu s-a schimbat fundamental”, însă „s-a schimbat viteza de împrăștiere a unora dintre formele nesimțirii” odată cu apariția rețelelor sociale. Astfel, gesturile de nesimțire devin cunoscute mult mai rapid, fapt ce reflectă, în opinia sa, „o lipsă de toleranță” constantă, dar într-un mediu mult mai dinamic.
În noul volum, accentul cade pe „chipurile nesimțiților”, incluzând „formatori de opinie, candidați la președinție, președinți de partid, europarlamentari”, cunoscuți pentru gesturi care au fost larg mediatizate. Paraschivescu subliniază diferența între fermitate și agresivitate, considerând că „un pumn în barbă este un gest violent și atât”, și nu o expresie a fermității.
Limbajul politic și tradiția sfidării
În ceea ce privește limbajul politic actual, Paraschivescu remarcă continuitatea unei „școli a insultei” care există încă dinainte de 1989, amintind de personalități precum Eugen Barbu și Corneliu Vadim Tudor. Aceștia au format un model al „injuriei, insultei și mârlăniei politice” preluat ulterior de politicienii contemporani. Limbajul agresiv și etichetarea adversarilor continuă, iar acest tip de comunicare nu este un fenomen recent, ci o „moștenire” adaptată vremurilor.
Dezinformarea și mijloacele moderne
Un alt subiect abordat în dialog este dezinformarea, prezentă la multiple niveluri și alimentată de neîncrederea existentă în instituții. Paraschivescu menționează că, în ciuda acestei neîncrederi, „în sondaje există două instituții în care românul are încredere: Biserica și Armata”. El reamintește că „decembrie 1989 a fost o lună a dezinformărilor pe postul public de televiziune”, iar fenomenul nu este unul nou, ci adaptat mijloacelor contemporane.
Recomandarea sa esențială pentru a combate manipularea este ca fiecare să „folosească mintea”, să „judece cu mintea proprie” și să nu „preia toate balivernele”. Spiritul critic este indispensabil pentru a nu deveni victime ale dezinformării și scamatoriilor.
Conlucrarea dintre România și Republica Moldova
În ceea ce privește relația româno-moldovenească, Paraschivescu afirmă că „având în vedere că Republica Moldova s-a prezentat mult mai bine în fața războiului hibrid”, există „posibilitatea de a face un front comun” împotriva manipulării și dezinformării, bazat pe „comunitatea de limbă” și preocupări similare.
Satira în fața realității nesimțirii
În finalul discuției, autorul recunoaște că, deși satira a fost o metodă de răspuns la fenomenele sociale din ultimele două decenii, „ironia este doar o compresă care îi face mai bine celui care o aplică decât celui pe care o aplică”. Despre posibilitatea reducerii nesimțirii și manipulării, răspunsul său este clar: „Absolut nimic. Mă tem că nimic.”
Aceste observații reiterează realități persistente în societatea românească, subliniind atât dinamica schimbării, cât și dificultățile inerente în a controla fenomene complexe precum nesimțirea publică și dezinformarea.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „tvrmoldova.md”
