Emmanuel Macron subliniază moștenirea religioasă a Europei în cadrul vizitei papei Leon al XIV-lea în Franța
Moștenirea religioasă a Europei, în centrul discursului lui Macron
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat luni că Europa s-a construit pe un „fundament greco-roman și iudeo-creștin”, în cadrul unui discurs susținut alături de papa Leon al XIV-lea, informează agenția Reuters. Aceste declarații vin într-un context în care laicitatea este consacrată în Constituția franceză, iar dezbaterile privind identitatea națională și religia în viața publică sunt frecvente și intense.
Macron a participat luni la ultima slujbă oficiată de suveranul pontif la Metz, fiind primul său eveniment religios de la începutul turneului papei în Franța, care a fost primit cu entuziasm de public.
Fundamentul civilizației europene
„Europa noastră… este, mai presus de toate, o civilizație”, a precizat președintele francez. El a descris continentul drept „o Europă a orașelor și satelor noastre, a școlilor și universităților, a cafenelelor și piețelor publice”, remarcată printr-un fundament greco-roman și iudeo-creștin. Macron a subliniat că această moștenire a contribuit la cristalizarea „primatului persoanei” și a „individului liber și rațional”.
Amenințări la adresa păcii și democrației
În discurs, liderul de la Palatul Elysee a atras atenția asupra amenințărilor care planează asupra păcii, adevărului și democrației, nu doar din cauza conflictelor precum războiul Rusiei în Ucraina, ci și din cauza divizărilor sociale și manipulărilor în mediul online. Macron a definit Uniunea Europeană drept „un proiect politic unic, întemeiat pe pace și egalitate între țările membre”, punctând că războiul din Ucraina a readus în prim-plan preocupările legate de securitatea continentului.
El a îndemnat cetățenii europeni să nu cedeze „naționalismului care dezbină sau manipulării online” și a spus: „Adevărul ne va face liberi”. Macron a menționat problema dezinformării, descriind-o drept o „epidemie” alimentată de algoritmi care amplifică emoțiile negative și divizarea socială. „O democrație nu moare doar sub obuze”, a adăugat, „ea se poate estompa de asemenea atunci când se răspândește singurătatea, iar cetățenii încetează să se mai asculte unii pe alții”.
Aceste declarații reiterează poziționarea Franței pe scena europeană într-un moment sensibil, marcat de tensiuni geopolitice și de provocări sociale.
