Bugetul României, sub presiune în ultimele luni ale anului din cauza costurilor de finanțare și a întârzierilor fondurilor europene
Bugetul României pe anul 2026 se confruntă cu provocări majore în ultimele luni, cauzate de creșterea costurilor de finanțare, întârzieri în atragerea fondurilor europene și incertitudinea politică. Economistul Adrian Negrescu subliniază că următoarea rectificare bugetară va fi decisivă pentru evaluarea capacității statului de a genera încasările prognozate și de a recupera sumele restante.
Situația actuală a bugetului 2026
Provocările finanțării obligațiilor statului
Potrivit lui Adrian Negrescu, una dintre principalele probleme ale execuției bugetare este asigurarea resurselor pentru plățile restante către furnizori, transferurile către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și menținerea investițiilor publice. Economistul spune:
„Întrebarea pe care trebuie să și-o pună Guvernul în aceste săptămâni este una foarte simplă: de unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Toate acestea trebuie acoperite fără să scăpăm deficitul de sub control.”
Bugetul pe 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și investiții de 163,8 miliarde de lei, din care circa 53,4 miliarde lei provin din PNRR, prin granturi și împrumuturi. Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 60,8 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 10,3 miliarde lei față de 2025.
Economistul explică:
„Investițiile publice depind masiv de fondurile europene. Pe de altă parte, costul datoriei înghite o parte tot mai mare din resursele statului. Problema este că sumele proiectate la început de an nu sunt azi integral bani în cont.”
Fondurile europene și impactul asupra bugetului
O parte importantă a finanțărilor pentru investiții vine din fondurile europene, însă acestea nu sunt considerate venituri sigure până la aprobarea și virarea efectivă a banilor. Conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, România are o alocare totală prin PNRR de 20,11 miliarde euro, din care 13,57 miliarde euro sunt granturi și 6,54 miliarde euro împrumuturi. Până la începutul lunii octombrie 2026, România a încasat circa 13,27 miliarde euro, reprezentând aproximativ 66% din suma revizuită. Pe 9 octombrie s-a primit o sumă suplimentară de peste 300 milioane euro, dintr-o cerere de plată anterior suspendată de Comisia Europeană.
Propuneri pentru gestionarea bugetului României
Prioritizarea unor măsuri pentru rectificarea bugetară
În opinia lui Adrian Negrescu, rectificarea bugetară ar trebui să înceapă cu o comparație realistă între veniturile estimate și cele efectiv realizate. Acesta arată că trebuie identificate cauzele diferențelor, care pot include „prognoze nerealiste, schimbări legislative cu efecte necalculate sau încetinirea unor activități economice”.
Pe lista priorităților trebuie să se regăsească „recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii și a activităților ilicite, reducerea muncii la negru și verificarea sectoarelor cu obligații fiscale specifice”.
Economistul avertizează împotriva transferării automate a riscurilor financiare asupra contribuabililor și mediului de afaceri, subliniind că „mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb”. De asemenea, el recomandă ca bugetul pentru 2027 să se bazeze pe încasări reale, nu pe cifre optimiste de suprafață.
Bugetul României pentru 2026 este afectat de creșterea cheltuielilor cu datoria și de dependența puternică de fondurile europene, care încă nu sunt în totalitate încasate. Rectificarea bugetară ce urmează să aibă loc în această toamnă va clarifica capacitatea statului de a face față plăților și de a susține investițiile planificate, într-un context economic și politic marcat de incertitudini.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.wowbiz.ro”
