Guvernul aprobă „Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030”: 72% din liniile ferate sunt tehnic epuizate
Situația actuală a infrastructurii feroviare în România
Potrivit documentului oficial aprobat recent de Guvernul României, lungimea liniilor ferate „epuizate” din punct de vedere tehnic a atins 72% în 2025, adică aproximativ 9.753 kilometri. Această cifră reprezintă o dublare în ultimii 15 ani, când în 2010 procentul era de 41% (5.596 km), iar în 1990 doar 10% (1.364 km). Situația este reflectată și în cazul podurilor, tunelurilor și macazurilor, cu procente de scadență depășită de 68%, 62%, respectiv 86%. În cazul unor utilaje, precum macaralele, peste 90% sunt învechite.
Alocările bugetare pentru întreținerea și reparațiile curente au acoperit sub 20% din fondurile necesare, iar în perioada 2021-2025 finanțarea totală a atins doar circa 45% din necesar. Ca urmare, restricțiile de viteză au crescut cu 54%, iar porțiunile cu astfel de restricții au avansat cu 142%, până la 1.688 km în 2025.
Impactul asupra traficului feroviar și economie
Conform strategiei întocmite de Ministerul Transporturilor și CFR SA, traficul feroviar a înregistrat o scădere semnificativă, pierzând 23% din traficul de marfă față de obiectivul inițial, care prevedea o creștere de 25%. De asemenea, numărul călătorilor a scăzut cu peste 2%. Documentul subliniază că aceste evoluții afectează direct timpii de livrare și costurile, atât pentru firme, cât și pentru consumatori.
În comparație, în Polonia, trenuri de mare viteză testează viteze de până la 253 km/h, reducând durata călătoriilor între orașele principale la sub două ore, pe distanțe similare cu traseele din România, unde parcurgerea unui traseu de aproximativ 231 km durează peste 4 ore.
Planuri de investiții și obiective strategice
Strategia 2026-2030 prevede un plan de resuscitare a căilor ferate, cu o alocare estimată la 132 miliarde lei (26 miliarde euro) pentru următorii cinci ani, comparativ cu 30 miliarde lei alocați în ultimii cinci ani, în condițiile unui necesar evaluat la 65 miliarde lei.
Programul de modernizare include reînnoirea completă a celor 9.753 km de linii „epuizate” pe o perioadă de 17 ani, începând cu 70 km anual și ajungând la peste 700 km pe an după al zecelea an. Alte investiții vizează electrificarea a 18 secții de circulație și dezvoltarea trenurilor metropolitane în zonele București-Ilfov, Cluj-Napoca, Iași, Oradea și Sibiu.
Obiectivele strategice sunt:
- Recuperarea accelerată a restanțelor privind infrastructura feroviară;
- Creșterea competitivității transportului feroviar intern prin sporirea vitezei, siguranței și predictibilității trenurilor;
- Integrarea rețelei feroviare românești în spațiul feroviar unic european.
Cheltuielile pentru întreținere și reparații capitale sunt estimate la 6,7 miliarde euro, respectiv 2,6 miliarde euro, iar pentru proiectele eligibile de finanțare europeană se anticipează necesitatea a 10,8 miliarde euro.
Traficul feroviar pe principalele rute zilnice
Cele mai utilizate rute feroviare, incluzând pasageri și marfă, sunt:
- București – Ploiești: 137 trenuri/zi
- București – Constanța: 78 trenuri/zi
- București – Brașov – Sighișoara – Curtici: 54 trenuri/zi
- Ploiești – Bacău – Suceava – Vicșani: 49 trenuri/zi
- Teiuș – Apahida: 46 trenuri/zi, alături de Pașcani – Iași cu același număr
- Apahida – Cluj – Oradea – Episcopia Bihor: 43 trenuri/zi
- București – Craiova – Timișoara – Arad: 42 trenuri/zi
- Buzău – Galați: 32 trenuri/zi
- Titu – Târgoviște: 28 trenuri/zi
În documentul oficial se precizează că finanțarea pentru aceste proiecte va fi realizată „în măsura în care sunt identificate sursele de finanțare” și că estimările nu reprezintă angajamente imediate din bugetul de stat.
Documentul integral al Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2026-2030 este disponibil pe site-ul guvernului.
