Tot mai mulți experți români evită aparițiile în presă din cauza comentariilor jignitoare
Din ce în ce mai mulți specialiști și profesori universitari din România renunță la interacțiunile publice în mass-media și pe rețelele sociale, confruntați fiind cu un val crescând de comentarii nepoliticoase și atacuri la persoană.
Experiențe personale ale experților români
Curaj și retragere
O expertă care, în 2021, conducea biroul din Kabul al unei organizații neguvernamentale internaționale și a ales să nu părăsească Afganistanul după căderea talibanilor, a renunțat ulterior la activitatea pe teren, fiind inclusă pe o listă neagră a talibanilor. Actualmente stabilită în altă țară, continuă să ofere cursuri de limba engleză unor fete din Kabul, unde accesul la educație este restricționat. Cu toate acestea, ea evită să acorde noi interviuri, invocând experiențele negative din presa românească.
Un cercetător român, specializat în efectele secetei, a solicitat recent oprirea comentariilor la aparițiile sale publice online, declarând: „Nu mi se pare în regulă ca munca mea și imaginea mea să fie terfelite. De acum înainte, prefer să rămân în comunitatea căreia mă adresez, prin prisma meseriei pe care o practic.”
O expertă în mobilitate urbană, care susține descurajarea folosirii mașinii personale în marile orașe, a fost supusă unui val de critici după ce a afirmat că orașele sunt proiectate în mod tradițional de bărbați, iar aceasta a fost cauza spațiilor generoase pentru mașini. Din cauza reacțiilor negative, a refuzat să acorde un nou interviu.
Studiu internațional privind ura digitală împotriva cercetătorilor
Un studiu realizat de Departamentul de Comunicare al Universității din Viena analizează fenomenul urii digitale la adresa cercetătorilor din Austria, Franța, Ungaria și Suedia. Rezultatele arată că aceștia primesc mesaje în care sunt etichetați ca „dezgustători”, „idioți” sau „impostori”, iar legitimitatea expertizei lor este frecvent contestată.
Majoritatea respondenților au ales să reducă prezența publică, fie evitând rețelele sociale, fie limitând informațiile la cercuri profesionale restrânse. Unii au refuzat interviuri în mass-media pentru a evita atacurile. Studiul concluzionează că „Reducerea la tăcere a vocilor experților în mass-media și în spațiul online creează un vid care permite răspândirea necontrolată a dezinformării”.
Context și provocări
Fenomenul este amplificat de faptul că o proporție semnificativă din mesajele online sunt generate de boți, iar unele atacuri pot face parte din campanii direcționate, parte a războiului hibrid informațional.
Până în prezent, nu există studii publice cu privire la această problemă în România. Autorii studiului din Austria recomandă o mai bună înțelegere a fenomenului și contramăsuri care să țină cont de dinamica mediului online, fără a limita libertatea de exprimare.
Astfel, specialiștii români se confruntă cu dificultăți tot mai mari în interacțiunea cu publicul, ceea ce poate afecta, pe termen lung, disponibilitatea lor de a participa la dezbaterile publice.
