Muncitorii străini în situație ilegală încearcă regularizarea în România, între așteptări și dificultăți administrative
Situația muncitorilor străini în România
Pe fondul unui număr estimat neclar de muncitori străini aflați în situație ilegală în România, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a demarat un program de regularizare conform Ordonanței de Urgență 32/2026. Oficial, circa 150.000 de muncitori străini sunt înregistrați, în timp ce numărul real al celor veniți în ultimii cinci ani, în special din Asia, este mult mai mare.
Potrivit investigațiilor de presă, dispariția unor muncitori străini din evidențe nu este doar rezultatul plecării către alte state europene, ci și al pierderii dreptului de ședere ori al încălcării contractelor de muncă și drepturilor salariale.
Ordonanța 32/2026 și programul de regularizare
OUG 32/2026, adoptată pe 27 aprilie 2026, prevede un program de amnistie pentru migranții fără documente legale, care se pot prezenta la formele teritoare IGI pentru a-și declara adresa de reședință, cu pașaportul asupra lor. Termenul pentru această procedură este de 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.
Programul se adresează persoanelor care nu au primit decizii de returnare, însă mulți migranți sunt reticenți să participe din cauza riscului de deportare forțată în cazul în care autoritățile dețin o astfel de decizie emisă în lipsa lor.
Probleme în implementarea programului și reacții ale ONG-urilor
Reprezentanții Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ) au semnalat că birourile IGI au fost luate prin surprindere de fluxul mare de persoane și că procedurile nu au fost pregătite corespunzător. Georgiana Bădescu, reprezentantă a CRJ, afirmă: „Toată lumea vine de la 8.30, iar pe la 11 este deja imposibil pentru un angajat al IGI să mai iasă din birou, pentru că străinii sunt buluc la toate ușile.”
Mai mult, au fost identificate practici neunitare la ghișee, cereri suplimentare neprevăzute în lege, precum contracte de închiriere sau declarații adiționale. Unele persoane care s-au înscris în program au fost sancționate cu amenzi sau avertismente, măsuri care contravin scopului amnistiei.
Intermedierea costisitoare și lipsa informării oficiale
Un efect colateral al situației actuale este apariția unor intermediari care percep taxe ridicate pentru consultanță privind statutul migranților în sistem. CRJ a solicitat IGI „desecretizarea” deciziilor de returnare și o mai bună comunicare pentru a reduce aceste abuzuri.
După două săptămâni de la implementare, IGI a publicat materiale video informative, însă spațiile și personalul rămân insuficiente în fața volumului de solicitări.
Situația la nivel local și experiențe ale migranților
În orașe precum Cluj, procedura este încă incertă. Un migrant înregistrat a fost, în loc să fie regularizat, reținut și deportat în Sri Lanka. Voluntarii care asistă migranții reclamă lipsa de pregătire și comunicare uniformă a personalului IGI.
Migranți ca Sajith din Sri Lanka povestesc că și-au pierdut legalitatea șederii din cauza procesului prelungit de prelungire a avizului de muncă, iar OUG 32/2026 reprezintă pentru ei o speranță de reintegrare legală.
Concluzii privind procesul de regularizare
Programul de amnistie implementat prin OUG 32/2026 se confruntă cu dificultăți logistice și procedurale care afectează zeci de mii de muncitori străini aflați în România fără documente legale. Instituțiile responsabile au inițiat demersuri de informare și ajustare a procedurilor, însă amplitudinea fenomenului și complexitatea situației administrative mențin provocările semnificative în accesul migrantilor la drepturi și la legalitate.
