Franța în dezbaterea anulării datoriei publice: propuneri controversate și reacții dure în campania electorală
Propunerea radicală a lui Jean-Luc Mélenchon
Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului Franța Nesupusă (LFI) și candidat la președinția Franței, a relansat ideea anulării datoriei publice deținute de Banca Franței. În timpul campaniei electorale, Mélenchon a afirmat că „tot ce trebuie să facem este să luăm cele 18% deținute de Banca Franței și să le aruncăm în foc”. Această măsură ar urma să reducă raportul datoriei publice, care a depășit 116% din PIB, oferind astfel guvernului mai mult spațiu pentru cheltuieli publice.
Șansele lui Mélenchon în alegeri și contextul propunerii
Conform unui sondaj recent, Mélenchon are șanse reale să acceseze turul doi al alegerilor prezidențiale din 2026, urmând să se confrunte cu Marine Le Pen. Propunerea sa de anulare a datoriei nu este un concept nou, fiind reluată în timpul pandemiei de COVID-19 prin apeluri similare adresate Băncii Centrale Europene. Totuși, astfel de inițiative au fost respinse anterior, pe motiv că ar echivala cu finanțarea directă a guvernului, ceea ce este interzis de tratatele UE și ar afecta încrederea piețelor financiare.
Reacțiile guvernamentale și economice
Sébastien Lecornu, prim-ministrul Franței, a calificat propunerea drept „fraudă în forma ei cea mai pură” și a avertizat asupra impactului negativ asupra gospodăriilor și companiilor. Lecornu a subliniat că Franța trebuie să atragă în acest an peste 310 miliarde de euro prin împrumuturi și că implementarea unei astfel de măsuri ar determina investitorii să solicite dobânzi exorbitante.
Opinii divergente privind impactul economic
Deși Banca Franței nu a oferit un comentariu oficial, fostul său guvernator, François Villeroy de Galhau, a indicat că anularea datoriei ar obliga Franța să renunțe la moneda euro, implicând pierderi majore suportate de contribuabili. În schimb, bancherul de investiții Matthieu Pigasse a susținut că anularea obligațiunilor ar putea fi realizată „fără niciun impact economic sau financiar”. Declarațiile acestuia au fost însă criticate de fostul economist-șef al FMI, Olivier Blanchard, care le-a descris drept „idioate”, precizând că o astfel de măsură ar submina veniturile statului și încrederea investitorilor privați.
Franța se află astfel în mijlocul unei dezbateri controversate privind viitorul gestionării datoriei publice, pe fondul unei campanii electorale marcate de propuneri neobișnuite și reacții puternice din partea clasei politice și economice.
