România se confruntă cu o presiune majoră asupra finanțelor publice în următorii ani, având de rambursat aproape 84 de miliarde de euro pentru datoria publică veche, potrivit economistului Adrian Negrescu.
Datorii masive programate între 2027 și 2030
Statisticile prezentate de Adrian Negrescu arată că rambursările datoriei publice programate doar în perioada 2027-2030 însumează aproximativ 84 de miliarde de euro, echivalentul a circa 440 de miliarde de lei. Estimările indică 21,5 miliarde de euro în 2027, sumă similară pentru 2028, iar în 2029 și 2030 nevoile de rambursare scad ușor la 20,9, respectiv 20 de miliarde de euro.
Nevoi financiare în creștere la nivel bugetar
Pentru anul 2026, statul român are un necesar brut de finanțare estimat la 278,5 miliarde de lei. După primele șapte luni ale anului, România a acoperit doar 52% din această sumă, ceea ce semnalează dificultăți tot mai mari în gestiunea bugetului public. Potrivit economistului, „suntem la jumătatea drumului, cu timpul pe sfârșite și cu piețele tot mai nervoase la costurile de împrumut”.
Dependența de finanțarea externă crește
Rambursările externe vor evolua de la 4,3 miliarde de euro în 2027, la 10,1 miliarde de euro în 2030. Mai mult, în acel an, plățile externe vor depăși pentru prima dată cele interne. Acest lucru arată o creștere a dependenței față de investitorii străini și piețele internaționale.
Costurile dobânzilor apasă asupra economiei
În ultimii cinci ani, dobânzile plătite de stat au crescut de 3,5 ori. În 2024, costurile cu dobânzile sunt estimate la peste 12 miliarde de euro, o valoare mai mare decât bugetul alocat Armatei. Deficitul balanței veniturilor primare s-a adâncit până la 4,7 miliarde de euro, parțial datorită creșterii plăților către investitori sub formă de dobânzi și dividende. Negrescu subliniază că „deficitul nu vine din comerț. Vine din banii pe care-i trimitem afară: dividende, dobânzi, plăți către investitori”.
Datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB
Conform calculelor economistului, datoria publică a atins 61,4% din PIB, peste limita impusă de standardele zonei euro. Această situație rezultă din șase ani consecutivi de deficite bugetare situate între 5 și 9,3% din PIB, ultimul fiind înregistrat în anul electoral 2024.
Adrian Negrescu avertizează că presiunea datoriei din perioada 2027-2030 devine o problemă de sustenabilitate, nu doar un risc ipotetic. Influența asupra economiei se resimte și asupra costurilor de finanțare pentru companii și populație.
În concluzie, analizele indică faptul că România are în față o perioadă dificilă în gestiunea datoriei publice, cu nevoi financiare sporite și costuri ridicate de finanțare, subliniind importanța unor măsuri structurate pentru echilibrarea bugetară.
Citeste articol integral
Sursa & Foto Credit- „www.wowbiz.ro”
