Republica Moldova marchează 35 de ani de independență între provocări istorice și geopolitice
„Războiul propagandistic încearcă să diminueze importanța independenței”
Mihail Druță, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, a declarat într-un interviu pentru HotNews că independența Republicii Moldova a fost „cucerită” pe parcursul unor ani de rezistență antisovietică și nu „o simplă ridicare de mâini” permisă de Moscova. Druță afirmă că, față de situația din 1991, țara este acum mai independentă, în special din punct de vedere energetic și economic, menționând că „circa 70% din mărfurile moldovenești pot fi exportate pe piața din Vest, în primul rând pe piața Uniunii Europene”.
Din punct de vedere politic, Moldovei îi lipsește încă o „independență deplină” atâta timp cât „trupele Federației Ruse sunt staționate în regiunea transnistreană”. Deputatul a subliniat că forțele militare străine trebuie retrase, conform Declarației de Independență, pentru a se putea considera stat suveran pe deplin.
Formarea Frontului Popular și contextul istoric
Frontul Popular din Moldova s-a născut în 1988-1989 din mișcarea democratică ce susținea perestroika, evoluând rapid într-un fenomen cu caracter național și democratic. Druță a explicat că, inițial, Frontul Popular a reunit o gamă largă de populație, de diferite naționalități și pături sociale, contribuind decisiv la transformarea Republicii Moldova într-un stat suveran.
Obstacolele unirii cu România în anii ’90
În perioada 1988-1991, șansele unirii cu România au fost limitate din cauza unor factori interni și externi. Parlamentul Independenței era împărțit în trei grupuri cu interese diferite, iar starea economiei românești, afectată de austeritatea post-ceaușistă și de izolare diplomatică, nu putea susține un astfel de proiect.
Druță a menționat că România „căuta să facă împrumuturi, inclusiv la Moscova”, iar pe plan internațional persistau impedimente legale rezultate din Tratatul de la Paris din 1947, care stabilea granița pe râul Prut și păstra Basarabia în componența Uniunii Sovietice.
Contexte politice și tensiuni etnice în anii ’90
Războiul de pe Nistru și conflictele din acea perioadă au fost, potrivit lui Druță, de natură politică și nu etnică. În fața opoziției puternice din partea unor forțe pro-imperiale loiale Moscovei, s-au format mișcări separatiste, cum este cea din Transnistria. El a explicat că tensiunile „nu trebuie ridicate la nivel de politică de stat”, fiind adesea conflicte cotidiene.
Cine este Mihail Druță
Mihail Druță (69 de ani) este absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității de Stat din Moldova și unul dintre semnatarii Declarației de Independență a Republicii Moldova. A fost deputat în parlamentul primul legislatură (1990-1994) și a servit în Forțele Armate ale Republicii Moldova. În 2021 a revenit în Parlament, fiind membru al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și activ în Comisia politică externă și integrare europeană.
Republica Moldova sărbătorește 35 de ani de independență într-un context marcat de realizări economice și energetice, dar și de provocări geopolitice persistente legate de prezența militară rusă în regiune și de relațiile cu România și spațiul european.
