Daniel Funeriu propune o reformă a modului de selecție a directorilor de școli, după testul de logică cu rezultate slabe
Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a atras atenția asupra deficitului sistemului actual de selecție a directorilor de școli, după ce aproape 30% dintre candidați nu au reușit să promoveze testul de logică. Acesta susține necesitatea unei schimbări majore în procesul de recrutare și formare a liderilor din învățământ.
Critici privind procedura actuală
Într-o postare publicată pe Facebook, Daniel Funeriu a declarat că „procedura selecției pentru directorii de școală e profund greșită (nu, nu ministrul actual e vinovat, ci ani și ani de nepăsare)”. El a remarcat că numărul candidaților este mai mic decât al posturilor disponibile, ceea ce poate genera două categorii de directori: „cei cu concurs și cei numiți din pix”.
Fostul ministru a subliniat că accentul actual se pune pe eliminarea candidaților, în loc să urmărească pregătirea lor adecvată. Astfel, „procedura e punitivă în loc să fie formativă: alegem dintr-o cohortă formată «la ghici» pe tot felul de «platforme» obscure […] în loc să formăm, cu calm, oameni pentru aceste funcții esențiale”.
Propunerea unei noi proceduri
Daniel Funeriu propune un sistem structurat în trei etape:
Preselecția candidaților
Inspectoratele școlare județene ar urma să alcătuiască liste cu un număr triplu față de necesarul de directori, rezultând un bazin de circa 30.000 de persoane. Candidații ar putea alege școli din mediul urban sau rural, iar evaluarea ar pune accent pe calități precum leadership, dinamism, dedicare și autoritate profesională.
Formarea profesională
Candidații selecționați ar urma un program de formare de două luni în management școlar, finanțat din fonduri europene. Funeriu precizează că „concursul pentru directori nu trebuie conceput ca un filtru punitiv, ci ca o oportunitate formativă”.
Concursul final
Examenul pentru intrarea în corpul experților în management școlar va include probe diferite pentru mediul urban și rural, în scopul adaptării competențelor la contextul local. Funeriu anunță că „în urma concursului, candidații declarați admiși sunt abilitați pentru mediul urban, rural sau ambele. Numărul membrilor corpului experților: aproximativ 20.000 la nivel național”.
Răspunsuri la criticile privind testul de logică
În contextul criticilor legate de testul de logică, fostul ministru a respins acuzațiile că proba ar favoriza persoanele cu pregătire matematică avansată, specificând că subiectele presupuneau doar „aritmetică de clasa a IV-a” și că timpul de 30 de minute a fost „suficient”.
De asemenea, Funeriu a explicat că testul avea scopul de a evalua „abilitățile de om cât de cât rațional” și nu toate competențele manageriale necesare unui director, care sunt analizate în alte probe.
Date oficiale privind promovarea testului
La nivel național, din 6.841 de candidați validați, 4.615 au promovat prima probă a concursului, obținând cel puțin nota 6,00. Rata de promovare a fost de 69,05%, iar media notelor a fost 6,45. În București, aproximativ două treimi dintre candidați au trecut proba de competențe.
Propunerile lui Daniel Funeriu conturează o schimbare fundamentală a procesului de selecție și formare a directorilor de școli, bazată pe o preselecție riguroasă, formare profesională susținută și un concurs final diferențiat, cu scopul de a crea un corp profesional specializat în management școlar.
