Curtea Constituțională dezbate sesizările privind noua lege ANI, în contextul unor controverse politice și juridice
Ședința Curții Constituționale
Astăzi, Curtea Constituțională urmează să analizeze sesizările formulate împotriva noii legi a Agenției Naționale de Integritate (ANI). Actul normativ a fost atacat atât printr-o sesizare comună a 27 de senatori de la USR și PNL, cât și printr-o acțiune separată depusă de președintele Capitalei, Nicuşor Dan.
Ședința are loc după o săptămână de amânări, perioada în care judecătorii constituționali s-au întâlnit pentru a dezbate modificările legislative în domeniul integrității. A fost remarcată și o întâlnire privată, recentă, între premierul interimar Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a generat reacții din partea Corpului magistraților.
Controversele principale ale sesizărilor
Pierderea mandatului aleșilor
Una dintre prevederile contestate stipulează că aleșii „pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi își pierd mandatul în termen de 30 de zile”. Contestatarii invocă o încălcare a Articolului 15 din Constituție, afirmând că legea este aplicabilă doar pe viitor și nu poate sancționa retroactiv mandatele deja începute. Această normă a fost interpretată ca având o „țintă fixă”, fiind asociată în mod direct cu situația primarului Dominic Fritz și a altor aleși locali.
Declarațiile de avere pentru partenerii de viață
O altă dispoziție atacată vizează extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese către persoanele care au „relații asemănătoare celor dintre soți” cu demnitarii. Criticii susțin că legea nu definește clar această categorie, obligând persoanele vizate la o „autocalificare” pentru a evita sancțiuni. De asemenea, se evidențiază o potențială încălcare a vieții private prin publicarea nominală a averilor unor persoane care nu ocupă funcții publice, acțiune considerată disproporționată conform standardelor CJUE și CEDO. Această dispoziție a fost calificată drept un „viciu agravat” în raport cu o decizie anterioară a CCR (297/2025).
Context politic și implicații europene
Legea integrității face parte dintr-un jalon important al Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fiind necesară promulgarea până la 31 august 2026. Reprezentanții social-democraților acuză USR și PNL că prin sesizările depuse încearcă să blocheze accesarea a 771 milioane de euro din fondurile europene. În schimb, contestatarii susțin că propunerile legislative neconstituționale nu pot garanta integritatea și ar compromite relația cu Comisia Europeană.
De asemenea, această dezbatere are loc după o decizie anterioară a CCR care a limitat caracterul public al informațiilor despre familie în declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate și experți anticorupție au avertizat asupra riscurilor ca modificările actuale să încalce angajamentele României față de organizații internaționale precum OCDE, GRECO și Comisia Europeană.
Curtea Constituțională urmează să ofere o soluție în această speță, dosarul rămânând unul dintre cele mai discutate din perspectiva transparenței publice și integrității în administrația românească.
