Rata de ocupare a populației active crește ușor în trimestrul II 2026, în condițiile în care șomajul înregistrează o ușoară majorare
Rata de ocupare și șomaj în România, trimestrul II 2026
Potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a ajuns în trimestrul II al anului la 62,7%, în ușoară creștere față de primul trimestru (62,6%). Datele indică faptul că, din 100 de persoane active din această categorie, 63 erau angajate, iar restul neocupate – elevi, studenți, pensionari anticipat sau persoane casnice.
Rata de ocupare a fost mai ridicată în cazul bărbaților, respectiv 70,9%, comparativ cu femeile (54,3%), și mai mare în mediul urban – 69,0% față de mediul rural – 56,1%. În cazul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani, rata de ocupare a fost mult redusă, doar 15,3% din această categorie fiind angajată.
În același interval, rata șomajului a fost de 6,8%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de primul trimestru al anului. În rândul tinerilor (15-24 ani), rata șomajului s-a apropiat de 30%.
Ocuparea și șomajul cresc simultan
INS explică faptul că, deși pare contraintuitiv, ratele de ocupare și șomaj au crescut ambele în același timp în trimestrul II 2026. Aceste variații se explică prin modul diferit de calcul. Rata de ocupare este raportul dintre persoanele ocupate și populația totală de vârstă activă, iar rata șomajului reprezintă proporția șomerilor în căutare activă a unui loc de muncă raportată la forța de muncă (ocupate plus șomeri).
Un exemplu oferit arată că, atunci când persoanele inactive care intră pe piața muncii cresc, crește şi numărul celor angajați şi al șomerilor, ceea ce determină simultan creșterea ambelor indicatori.
Situația tinerilor pe piața muncii
Rata șomajului pentru tinerii cu vârsta între 15 și 24 de ani atinge 29,9%, valoare de peste patru ori mai mare decât media națională. Rata de ocupare în această grupă de vârstă a scăzut continuu în ultimele patru trimestre, de la 18,7% în trimestrul II 2025 la doar 15,3% în trimestrul II 2026.
Această evoluție reprezintă cea mai redusă valoare din datele recente, fiind mai scăzută decât vârful din timpul pandemiei și indicând o tendință de deteriorare persistentă începută în 2023.
Diferențe semnificative între mediul rural și urban
Rata șomajului în mediul rural este semnificativ mai ridicată, atingând 10,1%, față de 4,0% în mediul urban, diferența fiind de 6,1 puncte procentuale. De asemenea, diferențele pe sexe sunt mult mai mici, cu șomaj de 7,0% pentru femei și 6,6% pentru bărbați.
Județele cu cel mai mare și cel mai mic șomaj
Conform datelor pe anul precedent, cele mai ridicate rate ale șomajului s-au înregistrat în județele Teleorman (9,3%), Mehedinți (9,1%) și Vaslui (8,9%). În schimb, cele mai scăzute valori au fost consemnate în Ilfov și municipiul București (0,5%), urmate de județele Timiș (1,0%) și Cluj (1,5%). Această structură reflectă concentrarea mai mare a investițiilor și locurilor de muncă în zona de vest și în proximitatea Capitalei, în timp ce sudul și estul țării continuă să se confrunte cu șomaj ridicat.
Raportul INS reflectă o serie de dezechilibre pe piața muncii din România, caracterizate prin diferențe notabile între sexe, regiuni și grupe de vârstă. Datele arată atât o creștere ușoară a ocupării, cât și o creștere concomitentă a ratei șomajului, în special în rândul tinerilor și în mediul rural.
